Hint:
marți, 31 martie 2009
luni, 30 martie 2009
duminică, 29 martie 2009
Pădurea Hoia
Pădurea Hoia este situată la vest de municipiul Cluj-Napoca şi este o importantă zonă de agrement pentru clujeni.
Aici se află Muzeul Satului - primul muzeu în aer liber din România, inaugurat în 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate datând din 1678. Muzeul conţine:
Aici se află Muzeul Satului - primul muzeu în aer liber din România, inaugurat în 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate datând din 1678. Muzeul conţine:
-13 gospodării cu 90 de construcţii caracteristice zonelor Munţii Apuseni, Năsăud Bistriţa, Câmpia Transilvaniei, Maramureş, Secuimea, Zarand, Podgoria Albă, Ţara Oaşului, Gurghiu, Depresiunea Călăţele, Bran.
- 34 de instalaţii tehnice ţărăneşti, 5 case-atelier, 3 biserici de lemn.
- 34 de instalaţii tehnice ţărăneşti, 5 case-atelier, 3 biserici de lemn.
Pădurea este cunoscută mai ales pentru o serie de fenomene paranormale care se afirmă că au loc în zonă, inclusiv apariţia unor OZN-uri. Regretatul profesorul de biologie Alexandru Sift a studiat fenomenele luminoase, magnetice şi radiologice care au loc aici încă din anii 60. Din nefericire odată cu decesul acestuia în 1993 a disparut şi preţioasa arhivă. Cele câteva fotografii rămase au fost publicate în 1995 în cartea "Fenomenele de la Pădure Hoia-Baciu" de Adrian Pătruţ.
sâmbătă, 28 martie 2009
joi, 26 martie 2009
miercuri, 25 martie 2009
marți, 24 martie 2009
luni, 23 martie 2009
duminică, 22 martie 2009
Mănăstirea Tismana
Este unul dintre cele mai vechi şi mai mari aşezăminte monastice din România. Aici se poate ajunge din Tg. Jiu (35 km) sau din Baia de Aramă (20 km).
Întemeiată cu ajutorul domnitorului Radu I şi terminată de Dan I (1377-1385), este supusă unor refaceri parţiale sub Radu cel Mare şi Neagoe Basarab, iar Matei Basarab îi aduce completări între 1646-1651 (clădiri-anexă, zid de incintă şi un paraclis).
Situată pe o poziţie dominantă, lângă hotarul Ţării Româneşti, mănăstirea a jucat şi rolul unei cetăţi de apărare. Ea a fost înzestrată cu turnuri şi folosită ca bază fortificată de Tudor Vladimirescu în 1821.
Arhitectura mănăstirii Tismana este în stil bizantin, specific secolului al XIV-lea, apropiindu-se ca arhitectură de bisericile contemporane din Macedonia şi Muntele Athos.
Arhitectura mănăstirii Tismana este în stil bizantin, specific secolului al XIV-lea, apropiindu-se ca arhitectură de bisericile contemporane din Macedonia şi Muntele Athos.
Actuala biserică a mănăstirii este zidită direct pe stâncă în plan triconic, cu turle pe naos, pronaos şi pridvor. Catapeteasma este din stejar (1765-1766), în stil post-brâncovenesc, cu ornamente florale suflate în aur. Altarul este luminat de o fereastră mare în centrul peretelui dinspre răsarit, de alta mai mică pe dreapta aceluiaşi perete şi de încă o fereastră dublă pe fiecare parte. Faţadele exterioare nu au pictură, sunt văruite în alb ca şi pereţii clădirilor din jur.
Mănăstirea Tismana
Mănăstirea Tismana
sâmbătă, 21 martie 2009
Recunoaşteţi cabana?
Hint: cabana se află în Carpaţii Meridionali.
Se cere:
numele cabanei si muntii in care se afla
Se cere:
numele cabanei si muntii in care se afla
vineri, 20 martie 2009
Recunoaşteţi locaţia?
Hint:
Acest blog, pe lângă concursul "Recunoaşteţi...", prezintă şi o serie de obiective turistice din România. Vă recomand să le vizitaţi măcar virtual prin intermediul acestui site.
Acest blog, pe lângă concursul "Recunoaşteţi...", prezintă şi o serie de obiective turistice din România. Vă recomand să le vizitaţi măcar virtual prin intermediul acestui site.
joi, 19 martie 2009
Castelul “Iulia Haşdeu”
Castelul “Iulia Haşdeu”, din municipiul Câmpina, a fost construit de scriitorul Bogdan Petriceicu Haşdeu în memoria fiicei sale, Iulia Haşdeu. Castelul mai este numit şi “Castelul Magului” de la Câmpina, asta datorită preocupărilor spiritiste ale scriitorului. De altfel castelul, precum şi cavoul Iuliei Haşdeu din Cimitirul Bellu, se spune că ar fi realizate pe baza informaţiilor şi planurilor transmise de către Iulia (din “lumea de dincolo”) în cadrul şedinţelor de spiritism organizate de tatăl său.
Castelul are 6 săli ce pot fi vizitate:
- Salonul de primire al doamnei Iulia Haşdeu, soţia scriitorului.
- Sufrageria, cu portretele familiei pictate în medalioane, pe pereţii camerei.
- Templul Castelului, aflat în cel mai înalt turn. Acesta are un pronaos cu oglinzi paralele şi un altar.
- Biroul de lucru al lui B.P.Haşdeu.
- Salonul de primire al doamnei Iulia Haşdeu, soţia scriitorului.
- Sufrageria, cu portretele familiei pictate în medalioane, pe pereţii camerei.
- Templul Castelului, aflat în cel mai înalt turn. Acesta are un pronaos cu oglinzi paralele şi un altar.
- Biroul de lucru al lui B.P.Haşdeu.
- Camera cu cale, dedicată Iuliei Haşdeu, unde se află păpuşa Iuliei, o sculptură, bustul Iuliei Haşdeu, realizat de Ioan Georgescu în 1890, din marmură de Carrara.
- Camera obscură, unde aveau loc şedinţele de spiritism. Aici se află un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, un sfeşnic şi o statuetă a lui Iisus.
- Camera obscură, unde aveau loc şedinţele de spiritism. Aici se află un porumbel de piatră, o lunetă astronomică, un sfeşnic şi o statuetă a lui Iisus.
miercuri, 18 martie 2009
Caracal
Caracal este un municipiu din judeţul Olt, în Câmpia Romanaţiului.
În oraş se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217), de la numele căruia ar proveni denumirea oraşului.
Caracalul este cunoscut prin cele 7 “minuni” ale sale, reale sau unele inventate:
1.Cimitirul oraşului, care se afla pe strada Învierii.
2. Penitenciarul din Caracal, care se afla pe strada Libertăţii.
3. Fabrica de pâine, pe strada Foametei.
4. Singura minune a municipiului Caracal care mai există este ceasul din gară: pe o parte orele sunt notate cu cifre arabe, iar pe cealaltă parte, cu cifre romane.
5.Incendiu în clădirea unde îşi aveau sediul pompierii.
6. Furarea uşilor de la clădirea poliţiei.
7. Contruirea unei clădiri circulare şi uitarea macaralei în interiorul clădirii.
Caracal pe web
În oraş se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217), de la numele căruia ar proveni denumirea oraşului.
Caracalul este cunoscut prin cele 7 “minuni” ale sale, reale sau unele inventate:
1.Cimitirul oraşului, care se afla pe strada Învierii.
2. Penitenciarul din Caracal, care se afla pe strada Libertăţii.
3. Fabrica de pâine, pe strada Foametei.
4. Singura minune a municipiului Caracal care mai există este ceasul din gară: pe o parte orele sunt notate cu cifre arabe, iar pe cealaltă parte, cu cifre romane.
5.Incendiu în clădirea unde îşi aveau sediul pompierii.
6. Furarea uşilor de la clădirea poliţiei.
7. Contruirea unei clădiri circulare şi uitarea macaralei în interiorul clădirii.
Obiective turistice:
- Biserica Domnească Ovidenia, din sec. XVI, ctitorită de domnul Pătraşcu Cel Bun
- Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, locul unde se află înmormântat vestitul haiduc Iancu Jianu.
- Parcul "Constantin Poroineanu", recunoscut în Europa ca cel de-al treilea parc natural ca dimensiune.
- Muzeul Romanaţiului
- Biserica Domnească Ovidenia, din sec. XVI, ctitorită de domnul Pătraşcu Cel Bun
- Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, locul unde se află înmormântat vestitul haiduc Iancu Jianu.
- Parcul "Constantin Poroineanu", recunoscut în Europa ca cel de-al treilea parc natural ca dimensiune.
- Muzeul Romanaţiului
Caracal pe web
marți, 17 martie 2009
luni, 16 martie 2009
Staţiunea Băile Felix
Staţiunea Băile Felix este situată în partea de nord-vest a României, în judeţul Bihor, la o distanţă de circa 9 km de Oradea. Aşezată în campia Crişurilor la o altitudine de 140 m, staţiunea are un climat continental moderat de şes, cu ierni blânde şi veri temperate cu influenţă mediteraniană, ideal pentru turism balnear
Băile Felix oferă turiştilor condiţii de relaxare, vacanţă, odihnă şi recuperare. Staţiunea dispune de o bogată bază de tratament, băi termale, pensiuni, ştranduri .
Efectele benefice ale apelor termale din staţiune sunt folosite pentru următoarele afecţiuni: reumatismale inflamatorii ( poliartrita reumadoida, spondiloza anchilozanta), reumatismale degenerative (spondiloza cervicală, dorsală şi lombară, poliartroză), afecţiuni post-traumatice, afecţiuni neurologice, ginecologice, afecţiuni asociate (boli de nutriţie şi metabolism, boli endocrine).
În lacurile termale din Băile Felix se găsesc câteva specii de Lotuşi şi nufărul alb. Lotuşii au fost aclimatizaţi, fiind aduşi din India şi Pakistan - Nelurnuncifera, Africa - Nymphea zanzibarena, Asia şi Africa - Aeibornia crasepis.
www.bailefelix.ro
duminică, 15 martie 2009
sâmbătă, 14 martie 2009
vineri, 13 martie 2009
Râmnicu Vâlcea
Municipiul Râmnicu Vâlcea este reşedinţa jud.Vâlcea şi este aşezat pe malul drept al Oltului, nu departe de ieşirea acestuia din defileul Turnu Roşu – Cozia. Localitatea s-a dezvoltat pe o străveche vatră de locuire, cu vestigii arheologice din neolitic, epocile bronzului şi fierului, precum şi din epoca daco-romană. Prima atestare documentară a oraşului este de pe vremea lui Mircea cel Bătrân, mai exact din 4 septembrie 1388.
Obiective turistice:
- Episcopia Râmnicului şi Argeşului – complex architectonic, construit în sec XVII-XIX, compus dintr-o biserică având picture murale realizate de Gh. Tattarescu şi un paraclis în stil brâncovenesc, cu picturi exterioare realizate de Grigore Zugravu.
- Cetăţuia – o mică incintă în care se poate vizita un schit ridicat în 1677, pe locul unei biserici mai vechi, unde la 2 ianuarie 1529 a fost ucis Radu de la Afumaţi.
- Episcopia Râmnicului şi Argeşului – complex architectonic, construit în sec XVII-XIX, compus dintr-o biserică având picture murale realizate de Gh. Tattarescu şi un paraclis în stil brâncovenesc, cu picturi exterioare realizate de Grigore Zugravu.
- Cetăţuia – o mică incintă în care se poate vizita un schit ridicat în 1677, pe locul unei biserici mai vechi, unde la 2 ianuarie 1529 a fost ucis Radu de la Afumaţi.
- Casa memorială Anton Pann.
- Muzeul judeţean Vâlcea.
- Parcul Zăvoi – unul dintre cele mai vechi din ţară.
- Biserica “Toţi Sfinţii” - zidită între anii 1762 - 1764.
Primăria Rm. Vâlcea
