Recunoasteti manastirea?

Mănăstirea Cozia


Mănăstirea Cozia este situată la 3 km de staţiunea balneară Călimăneşti, pe malul drept al Oltului şi la 20 km nord de Rm.Vâlcea.
Biserica mare, cu hramul ”Sfânta Treime”, a fost construită de meşteri din Moravia, după modelul bisericii sârbeşti din Cruşevat, din piatră albă tare, între 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Bătrân. A fost sfinţită la 18 mai 1388. Partea superioară a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor şi pictura din pronaos datează din timpul lui Mircea cel Bătrân. Pictura a fost renovată în 1517, în vremea lui Neagoe Basarab, când s-a făcut şi fantana care îi poartă numele, dupa cum se vede intr-un fragment de inscriptie; între anii 1706-1707 i-a fost adăugat pridvorul, s-a refăcut pictura din incintă şi s-au adăugat cerdacurile, chiliile şi s-a reconstruit havuzul cu apă.
Pictura originară se păstrează în naos, unde pe peretele de vest sunt pictaţi Mircea şi fiul său Mihail în costume de cavaleri, iar în stânga se află portretul lui Şerban Cantacuzino.
Crucea de pe turlă este din timpul lui Mircea, iar policandrele din naos şi pronaos au fost dăruite mănăstirii de domnitorul Constantin Brâncoveanu.

În pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea cel Bătrân şi al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugărită după moartea fiului ei. Piatra funerară a domnitorului este o copie a celei originale şi datează din 1938.
Mănăstirea are două paraclise, unul cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” (1583), iar celălalt, ”Duminica Tuturor Sfinţilor” (1710).
Bolniţa se află pe partea cealaltă a şoselei, având hramul ”Sfinţii Apostoli” şi a fost zidită între anii 1542-1543 de Petre Voievod (Radu Paisie).
În corpul de clădiri de pe latura estică a fost amenajat un muzeu în care sunt expuse monede, tipărituri vechi, obiecte şi podoabe de cult, printre care se pot menţiona: epitaful din 1396, o Evanghelie din 1644 tipărită de mitropolitul Varlaam, Psaltirea în versuri a lui Dosoftei – 1673, un anteriu al preotului Radu Şapcă, pe care Cuza l-a numit aici crator-civil.