Etapa 98. Recunoasteti cetatea?

Cetatea Dârjiu, jud.Harghita.

Etapa 71. Recunoasteti cetatea?

Cetatea Neamț, Târgu Neamț.
resurse web: wikipedia

Etapa 45. Unde se afla tipul care vorbeste la telefon? :P

Cetatea Poenari, jud. Arges.

Recunoaşteţi locaţia?

Moşna, Sibiu.
Biserica Evanghelică-Lutherană este una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii din România, fiind construită între 1480-1486. Este înconjurată de o amplă fortificaţie ţărănească şi întărită cu turnuri, care înglobeaza şi o veche capelă gotică, probabil din sec. XIV.
Sursa: RO Wikipedia

Recunoaşteţi cetatea?

Andra Sara Otilia spunea...

Cetatea Fagaras, Fagaras, ridicata de Ladislau Apo, in anii 1300, are o structura de caramida, cu 80 de incaperi, si este inconjurata de un sant lat, legat printr-un canal secret de raul Olt. Accesul in cetate se face cu ajutorul unui pod mobil.
Mihai Viteazu se instaleaza in acaesta ceatate, impreuna cu familia, in anul 1599.
Actualmente, cetatea gazduieste Muzeul Tarii Fagarasului.

Recunoasteti cetatea?

Biserica-cetate din Cisnădie.

Biserica fortificată din Cisnădie a fost ridicată la începutul secolului XIII ca o bazilică romanică cu trei nave. După atacul turcesc din 1493, biserica a fost fortificată - construcţia a fost supraînălţată, turnul central a fost dotat cu metereze, iar deasupra portalurilor laterale au fost construite încă două bastioane. O parte din turnuri s-a păstrat pâna în zilele noastre: Turnul Paznicului, Turnul Primăriei, Turnul Slăninei, Turnul Faurilor de Seceri, Turnul Şcolii şi turnul situat în grădina parohială, toate mai pot fi încă vizitate.

Recunoasteti cetatea?

April spunea...
Cetatea Aiudului (biserica reformata si turnul dogarilor), Aiud, jud. Alba.

Recunoasteti cetatea?

Recunoasteti cetatea?

Recunoasteti cetatea?

Recunoasteti cetatea?

Recunoasteti cetatea?

Recunoasteti cetatea?

Recunoaşteţi cetatea?

Recunoaşteţi cetatea?

Recunoaşteţi cetatea?

Curtea Domnească Târgovişte

"Curtea Domnească" - reşedinţă a voievozilor Ţării Româneşti (1397 - 1714), se află în oraşul Târgovişte şi grupează mai multe monumente din sec. XV-XVIII . Cea mai veche construcţie datează din timpul lui Mircea cel Bătrân.

Principalele monumente din incinta complexului muzeal sunt:
- Ruinele Palatului domnesc (sec. XV - XVII).
- Biserica Mare (1584), cu pictură interioară (1697) şi tabloul votiv “Voievozii”.
- Biserica Sf. Vineri (sec. al XV-lea).
- Turnul Chindiei, ridicat de domnitorul Vlad Ţepeş.
- Casa Bălaşa (1656).
- Ruinele fortificaţiilor – sec. XVI - XVII.

Expoziţii amenajate în cadrul Complexul Muzeal “Curtea Domneasca”:
- În turnul Chindiei: "Dracula - Legendă şi adevăr istoric"
- În Biserica Domnească: "Colecţia de artă brâncovenească"
- În beciurile casei domneşti din sec al-XVI-lea - "Din istoria Curţii domneşti".
- În biserica "Sf. Vineri" - "Colecţie de icoane".

Pagina web

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei

Înşiruit pe Apa Grădiştei, la sud de larga şi mănoasa vale a Mureşului, complexul de cetăţi şi aşezări dacice din Munţii Orăştiei a constituit nucleul statului dac din perioada lui Burebista şi Decebal şi, totodată, cea mai înaltă expresie a dezvoltării culturii materiale daco-getice din secolele I î.Hr. - I d.Hr.

Cetăţile de la Costeşti (19 km din Orăştie), Blidaru (21 km), Cetăţuie (22 km) şi Piatra Roşie fac parte din complexul de fortificaţii care aveau destinaţia de a apăra capitala Daciei - Sarmizegetusa Regia.

Adevăratul centru administrativ şi religios al dacilor a fost Sarmizegetusa Regia (cca 40 km din Orăştie), aşezată pe malul drept al Apei Grădiştei. Ruinele de aici scot la iveală cele trei părţi componente ale acestui centru: cetatea propriu-zisă, sanctuarele şi aşezările civile. Aşezarea civilă se întinde pe zeci de terase amenajate, constituind cea mai mare locuire dacică cunoscută. Aici se aflau grupuri de locuinţe, ateliere meşteşugăreşti, depozite, hambare. Într-una din locuinţe a fost descoperit celebrul vas cu numele regilor Scorilo şi Decebal.

După biruinţa asupra dacilor, în urma unei rezistenţe eroice opuse de către aceştia, romanii au instalat în cetate o garnizoană, formată din detaşamente ale legiunii a IV-a Flavia Felix.

Medieşul-Aurit

Comuna Medieşul-Aurit este situată în partea de est a jud. Satu-Mare, la o distanţă de 21 km de municipiul Satu-Mare, pe malul drept al râului Someş.

Medieşul-Aurit este cunoscut încă din anul 1271 sub denumirea de Megyes, iar din anul 1273 sub denumirea de Medies. În urma cercetărilor arheologice s-au descoperit vestigii valoroase privind istoria străveche a acestor locuri. În anul 1903, Ioan Moldovan descoperă la munca câmpului, 107 monede de argint. Numeroase alte urme atestă viaţa şi activitatea oamenilor pe aceste locuri înca din epoca fierului şi bronzului, medieşenii fiind consideraţi urmaşii dacilor liberi.

Obiective turistice:
- Cuptoarele dacice, din sec. II - IV, apartinând dacilor liberi.
- Castelul medieval din Medieşu Aurit - Castelul Lonyai (1620-1657) (azi ruinat) - realizare de frunte a Renaşterii transilvănene. Alcătuit din 4 aripi de clădiri dispuse continuu în jurul unei curţi centrale, prevăzut cu bastioane şi cu o faţadă principală, dominată central de un turn octogonal situat deasupra gangului porţii.
- Firma “Zetea”, producătoare de ţuică - cuprinsă în circuitul turistic „Drumul prunelor”.

www.mediesuaurit.ro

Cetatea Sucidava

În cartierul "Celei" din Corabia, jud. Olt, se găsesc ruinele cetăţii dacice Sucidava, capitala tribului geto-dacic al Sucilor, unde Constantin cel Mare a construit un pod, al cărui capăt există şi azi. În incinta cetăţii se găseşte şi intrarea într-o fântână secretă cu o adâncime de 12 m a cărei apă este potabilă şi astăzi.

Epoca romană debutează odată cu primul război daco – roman din 101 – 102. După ocuparea Olteniei, romanii construiesc la Sucidava un castru pentru controlul asupra importantului vad de la Dunăre. Aşezarea civilă romană s-a dezvoltat după 106 şi s-a extins teritorial, fiind înconjurată de şanţuri şi ziduri de apărare. Administrativ Sucidava a fost integrată în Imperiul Roman în 102, şi a făcut parte din Provincia Dacia până în anii 274-275.

Sucidava rămâne şi după retragerea Aureliană (275) parte a Imperiului, în cadrul Provinciei Dacia Ripensis, importanţa sa crescând în timpul lui Constantin cel Mare care reanexează o parte a fostei provincii Dacia, dovadă fiind refacerea drumului dintre Sucidava si Romula, dar şi construcţia unui pod peste Dunăre între Sucidava şi Oescus, din piatră şi lemn podul fiind inaugurat în vara lui 328.
În epoca paleobizantină cetatea Sucidava cunoaşte o serie de distrugeri şi refaceri, şi îşi încetează existenţa în jurul anului 600.