Mănăstirea Moldoviţa

Vatra Moldoviţei este o comună în jud. Suceva, la 26 km de Câmpulung şi la 42 km de Rădăuţi. Atestată documentar în 1402, istoricul comunei se confundă cu cel al Mănăstirii Moldoviţa, obiectiv turistic aflat în patrimoniul UNESCO, una dintre celebrele mănăstiri pictate cu care se mândreşte Bucovina.

Originea Mănăstirii Moldoviţei nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada voievozilor Muşatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402-1410, având hramul Buna Vestire. Ctitoria lui Alexandru cel Bun a rezistat până la sfârşitul sec. al XV-lea, când s-a prăbuşit din cauza unor alunecări de teren. Ruinele se văd şi astăzi la 500 m distanţă de actuala construcţie. Dorind să continue existenţa aşezământului, voievodul Petru Rareş îi schimbă amplasamentul şi construieşte în 1532 noua biserică (păstrată până astăzi). Tot atunci mănăstirea a fost împrejmuită cu ziduri şi turnuri de apărare, căpătând aspect de fortăreaţă.

Pictura exterioară, datând din anul 1537, reprezintă scene precum:
- Imnul acatist, una dintre cele mai frumoase teme iconografice care se poate vedea la bisericile din Bucovina.
- Arborele lui Ieseu, temă care ilustrează genealogia lui Iisus şi nu lipseşte de la nici o biserică cu picturi exterioare din Moldova.
- Asediul Constantinopolului.
- Rugul lui Moise.

Pagină web

Ceramică de Marginea

Comuna Marginea se află în jud. Suceava la o distanţă de 8 km de Rădauti, la intersecţia drumurilor 2E (Gura Humorului - Putna) şi 17A (Câmpulung Moldovenesc - Rădăuţi).

Din punct de vedere turistic Marginea este cunoscută pe plan naţional şi mai ales internaţional prin păstrarea şi perpetuarea într-o formă autentică a străvechilor îndeletniciri din epoca bronzului (sec. V - V I ) de modelare manuală a lutului argilos în scopul fabricării vaselor cu întrebuiţare casnică pentru gătit sau pentru prelucrarea laptelui şi diverse alte forme ornamentale.

Unicitatea ceramicii de Marginea pe plan internaţional este dată de culoarea neagră rezultată în urma arderii precum şi modelarea unor forme specifice tradiţionale. Cultura populară a comunei se regăseşte şi în portul popular specific care se poartă în zilele de sărbătoare de către bătrânii satului.

Mănăstirea Putna

Putna este o comună din judeţul Suceava. Aici se află Mănăstirea Putna ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Mănăstirea a fost construită de Ştefan cel Mare între 1466 şi 1469, în amintirea victoriei sale împotriva turcilor de la Chilia în 1465, fiind unul dintre cele mai importante aşezăminte monastice din România.
La exterior biserica este încinsă cu un brâu răsucit în torsadă simbolizând Preasfânta Treime, motiv ce se regăseşte şi în ornamentaţia interioară.

Concepută ca necropolă domnească, biserica Mănăstirii Putna adăposteşte paisprezece morminte din care trei sunt voievodale, aparţinând familiei Muşatinilor.
Mormântul lui Ştefan cel Mare se află în partea de sud a gropniţei. Alături este mormântul Doamnei Maria Voichiţa (1511). Pe latura de nord se află alte trei morminte: cel al Doamnei Maria de Mangop (1477) şi ale fiilor Bogdan (1479) şi Petru (1480). Pronaosul adăposteşte mormintele Domnitorului Bogdan al III-lea (1517) - fiul lui Ştefan, al Mariei (1518) - fiică, al Domnitorului Ştefăniţă (1527) - nepotul lui Ştefan şi cel al Doamnei Maria (1529) - soţia lui Petru Rareş.

Muzeul mănăstirii păstrează o parte din tezaurul artistic şi istoric al mănăstirii, constând în manuscrise şi broderii realizate în atelierele mănăstirii, cărţi de cult şi de învăţătură, odoare bisericeşti, etc.
Tot la Putna se află şi Chilia lui Daniil Sihastru, săpată în stâncă.

www.putna.ro