Pasul Tihuţa

Pasul Tihuţa (Bârgău) este situat în Munţii Bârgăului, la o altitudine de 1227 m. Este străbătut de drumul european E58 care face legatura între Transilvania şi Moldova, respectiv Bistriţa şi Vatra Dornei
Obiective turistice:
- peisaje superbe;
- staţiunea turistică Piatra Fântânele (aici găsim pârtii de schi amenajate cu telescaun şi - teleschi precum şi pârtii de săniuţe).
- vechiul drum roman, pavat cu lespezi din piatră, foarte bine conservat, parţial suprapus peste drumul actual spre Ciosa, Bistriţa-Năsăud.

Munţii Parâng

Munţii Parâng ocupă o suprafaţă de 1100 kmp învecinându-se la nord cu Munţii Şureanu, la nord-vest cu Munţii Retezat, la est cu Munţii Căpăţânii, iar la vest sunt despărţiţi de Munţii Vâlcan prin Defileul Jiului. Se remarcă prin piscurile de o rară frumuseţe :
- Vârful Parângul Mare - 2519 m fiind al treilea vârf ca inălţime din România;
- Vârful Cârja - 2405 m;
- Vârful Parângul Mic - 2074 m;
- Vârfurile: Mija, Stoieniţa şi Mohorul etc.

Munţii Pârang adăpostesc 22 de lacuri glaciare printre care amintim:
- Lacul Roşiile;
- Lacul Câlcescu;
- Lacul Mija;
- Lacul Verde.
Partea sa sudică se remarcă prin existenţa unor formaţiuni calcaroase, care au dat naştere unor peşteri, cum ar fi: Peştera Muierilor, aflată pe valea Râului Galbena şi Peştera Polovragi, aflată pe valea râului Olteţ.
Din Munţii Parâng izvorăsc râurile Lotru, Jiul de Est, Gilort.
În perioada de iarnă pe lăngă schi se mai practică şi alte sporturi de iarnă cum ar fi: sanie, snowboard, plimbări cu motoscuter şi zbor cu parapanta.

www.paring.ro

Muntele Mic

La circa 22 km de Caransebeş, spre est, pitoreasca şosea DJ 608A, ce trece prin satele Zerveşti, Turnu-Ruieni şi Borlova, ajunge la staţia de teleferic din Valea Craiu (altitudine 773 m), de unde un mijloc de transport pe cablu, tip telescaun, cu o lungime de 3492 m (cel mai lung traseu din ţară) şi o diferenţă de nivel de 799 m, permite o urcare rapidă pe Muntele Mic. De aici, accesul în staţiune poate fi făcut şi pe un drum pietruit de circa 13 km.

Creştetul uşor bombat al Masivului Muntele Mic, care atinge altitudinea de 1806 m, face foarte uşoară ascensiunea pe acest munte. Pentru amatorii de peisaje alpin-stâncoase, Masivul Ţarcu şi traseul până la Vârful Ţarcu (2190 m) oferă peisaje splendide, panoramice, greu de uitat de către orice excursionist. În văile glaciare, prin retragerea gheţarilor, de multe ori se întâlnesc lacuri glaciare, care completează peisajul pitoresc al acestor locuri.

Staţiunea Muntele Mic se află la altitudinea de 1525 m şi de aici, în patru ore, se poate ajunge în staţiunea Poiana Mărului, care se află la altitudinea de 680 m. Un rol important al acestor staţiuni îl joacă altitudinea, aerul curat cu influenţele mediteraneene ale climei, flora şi fauna, izvoarele reci şi priveliştile superbe.
Grosimea stratului de zăpadă, iarna, este în medie de 1 metru. Pârtiile de schi au pante, atât pentru începători, cât şi pentru avansaţi. Actualmente se schiază pe trei pârtii:Valea Soarelui (nivel uşor, cca. 1700 m lungime), Căldare (nivel mediu, peste 600 m) şi Sub Teleschi (nivel greu, cca. 1400 m), urcarea făcându-se cu două schilifturi moderne, mai nou existând şi o instalaţie de nocturnă.
site web

Rânca

Staţiunea Rânca ( altitudine 1650 m ), situată pe versantul sudic al Munţilor Parâng, dispune de un potenţial turistic şi sportiv deosebit, fiind considerată centrul drumeţiilor din Parâng: drumeţii montane, recreere şi odihnă, practicarea sporturilor de iarnă din luna septembrie şi pâna în luna mai. Atracţii turistice precum lacuri glaciare: Roşiile, Câlcescu, Mija, Lacul Verde, piscurile Parângului precum: Parângul Mare (2519 m), Cârja, Setea Mare, Mohorul, Păpuşa, lacurile de acumulare Vidra , Petrimanul şi Galbenul din complexul hidrotehnic Lotru, pădurile de stejari, mesteceni, brazi şi frasini, aerul ozonat, cele doua pârtii de ski amplasate pe Muntele Cornesu, multe şi diversificate trasee turistice, fac din această staţiune o destinaţie deosebit de căutată de turişti la sfârşit de săptămână sau în concediu. Pe aici trece şoseaua transalpină ce face legătura cu Transilvania. Altitudinea maximă a acestui drum este atinsă în Pasul Urdele, la 2.141 m altitudine, fiind cel mai înalt pas rutier din România. Construit din iniţiativa regelui Carol I, drumul rivalizează ca frumuseţe cu Transfăgărăşanul, dar din păcate este neastfaltat.

www.rancaonline.ro

Arieşeni

Arieşeni este o comună în judeţul Alba. Atestată istoric pentru prima oară în 1909, sub numele de Lăpuş, a facut parte iniţial din fosta comună Râul Mare (azi Albac). Dezvoltarea ei se datorează migraţiei populaţiei, din zonele joase, spre locurile mai înalte, libere, în căutarea păşunilor montane. Este situată la 950 m altitudine, fiind punct de plecare în traseele de escaladă şi drumeţie din Munţii Apuseni. Pe timp de iarnă deţine cea mai renumită pârtie de schi din zona munţilor Apuseni. Pârtia Vârtop are o lungime de 1000 m, cu o diferenţă de nivel de 200 m, este dotată cu teleschi cu capacitate de transport de 720 persoane/oră şi utilaje de întreţinere a zăpezii. Durata normală a sezonului de schi este din decembrie până în martie. Pârtia este iluminată pe toată lungimea. În Arieşeni există posibilităţi de cazare în vile dotate cu băi şi bucătării pe care le puteţi folosi. Localnicii sunt ospitalieri. Viaţa de noapte este intensă, există numeroase baruri şi discoteci.

www.arieseni.info