Recunoaşteţi clădirea?

Muzeul Mineritului Petroşani

Adresa: Str. Nicolae Balcescu nr. 2, Petroşani, jud. Hunedoara.
În prima sală a muzeului sunt expuse imagini din zona Văii Jiului (Munţii Parâng, Lacul Şureanu, Munţii Retezat etc.).

În a doua sală sunt prezentate vechi unelte de lucru, ca de exemplu: târnacop, stufar (pentru însemnarea lucrărilor miniere), amnare (brichete de aprins capsele), ventilator manual, aparat de salvare cu burduf, lopeţi, sape, securi, etc.
În următoarele săli găsim: eşantioane fosiliere şi fotografii de epocă, utilaje acţionate la început cu abur, aer comprimat, iar apoi cu energie electrică: ciocane de abataj, perforatoare, sondeze, haveze, fierastraie, pompe submersibile, etc.

În ultimele săli se află machete ce evocă dezvoltarea tehnicii miniere din Valea Jiului precum: perforatoare de mare performantă, maşini de extracţie multicablu complet mecanizate, maşini ce au uşurat foarte mult munca în subteran şi au mărit producţia de cărbune.

Site web

Recunoaşteţi lacul?

Recunoaşteţi obiectul?

Obiectul a fost descoperit într-un mormânt.

Ceramică de Marginea

Comuna Marginea se află în jud. Suceava la o distanţă de 8 km de Rădauti, la intersecţia drumurilor 2E (Gura Humorului - Putna) şi 17A (Câmpulung Moldovenesc - Rădăuţi).

Din punct de vedere turistic Marginea este cunoscută pe plan naţional şi mai ales internaţional prin păstrarea şi perpetuarea într-o formă autentică a străvechilor îndeletniciri din epoca bronzului (sec. V - V I ) de modelare manuală a lutului argilos în scopul fabricării vaselor cu întrebuiţare casnică pentru gătit sau pentru prelucrarea laptelui şi diverse alte forme ornamentale.

Unicitatea ceramicii de Marginea pe plan internaţional este dată de culoarea neagră rezultată în urma arderii precum şi modelarea unor forme specifice tradiţionale. Cultura populară a comunei se regăseşte şi în portul popular specific care se poartă în zilele de sărbătoare de către bătrânii satului.

Recunoaşteţi clădirea?

Sediul Comisiei Europene de la BRUXELLES,(BELGIA)...(Cladirea Berlaymont).

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei

Înşiruit pe Apa Grădiştei, la sud de larga şi mănoasa vale a Mureşului, complexul de cetăţi şi aşezări dacice din Munţii Orăştiei a constituit nucleul statului dac din perioada lui Burebista şi Decebal şi, totodată, cea mai înaltă expresie a dezvoltării culturii materiale daco-getice din secolele I î.Hr. - I d.Hr.

Cetăţile de la Costeşti (19 km din Orăştie), Blidaru (21 km), Cetăţuie (22 km) şi Piatra Roşie fac parte din complexul de fortificaţii care aveau destinaţia de a apăra capitala Daciei - Sarmizegetusa Regia.

Adevăratul centru administrativ şi religios al dacilor a fost Sarmizegetusa Regia (cca 40 km din Orăştie), aşezată pe malul drept al Apei Grădiştei. Ruinele de aici scot la iveală cele trei părţi componente ale acestui centru: cetatea propriu-zisă, sanctuarele şi aşezările civile. Aşezarea civilă se întinde pe zeci de terase amenajate, constituind cea mai mare locuire dacică cunoscută. Aici se aflau grupuri de locuinţe, ateliere meşteşugăreşti, depozite, hambare. Într-una din locuinţe a fost descoperit celebrul vas cu numele regilor Scorilo şi Decebal.

După biruinţa asupra dacilor, în urma unei rezistenţe eroice opuse de către aceştia, romanii au instalat în cetate o garnizoană, formată din detaşamente ale legiunii a IV-a Flavia Felix.

Recunoaşteţi oraşul?

Sidney , Australia

Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă

Cetăţuia Negru Vodă este o mănăstire ortodoxă cu obşte de călugări. Este situată la 22 km de oraşul Câmpulung, pe şoseaua naţională Câmpulung-Târgovişte, între satele Cetăţeni şi Coteneşti. De la şoseaua principală şi până la mănăstire se face aproximativ jumătate de oră de mers pe jos.

Numită “Meteora Romaniei” aici se află una dintre cele 3 biserici rupestre din zona Muscel. Conform tradiţiei ctitorul vechiului schit ar fi Negru Vodă. De altfel cele mai preţioase relicve ale istoriei la Cetăţuia sunt urmele paşilor lui Negru Vodă şi ale membrilor familiei voievodului, impregnate în stânca din vârful muntelui, langă troiţa actuală. Legenda spune că stânca s-a topit datorită evlaviei voievodului.

Biserica mănăstirii se află într-o peşteră naturală unde este şi un mic izvor. Are 12 metri lungime, 4 metri lăţime şi înălţimea până la boltă de 3,20 metri. Sfântul Locaş este compartimentat în altar, naos şi pronaos, iar afară are un pridvor de lemn.

În spatele bisericii se află o grotă numită Chilia Moşului. Langă aceasta, la capătul cimitirului, stă de veghe silueta dăltuită în stâncă a “Cavalerului Trac”. Celebrul şi misteriosul “Cavaler Trac” avea în antichitate un cult răspândit din Carpaţi pâna la Marea Mediterană, doar în România găsindu-se peste 200 de imagini de epocă ale acestuia.

Site web

Recunoaşteţi cascada?

Cascada Cailor - Muntii Rodnei

Cetatea Rădesei

Cetatea Rădesei este o peşteră aflată în zona carstică Padiş din Munţii Bihorului.

Peştera are un portal înalt de peste 15 m şi lat de 7 m, de forma ogivală, în care intră pârâul Rădeasa. Are o galerie unică, de forma unui tunel lung de 212 m, cu săli de mari dimensiuni şi hornuri ce răzbat în tavanul peşterii până la suprafaţă. Cele cinci ferestre create de aceste hornuri lasă să pătrundă în peşteră raze de lumină. În aval, tunelul se continuă cu un canion lung de circa 50 m şi foarte îngust.

Peştera poate fi vizitată datorită amenajărilor efectuate (scări de lemn şi podeţe). Din aval se poate reveni în zona portalului pe deasupra peşterii.
După ieşirea din peştera şi canionul Rădesei, se pătrunde în Poiana Rădesei, înconjurată de stânci cu vegetaţie şi pante abrupte cu molizi de mari dimensiuni printre care se găsesc pâlcuri de afinişuri. Aici pârâul Rădeasa se uneşte cu Pârâul Feredeului şi dau naştere Someşului Cald.

În continuare, Cheile Someşului Cald oferă privelişti extrem de pitoreşti ale abrupturilor calcaroase de peste 100 m. Pe lângă numeroasele puncte de belvedere pot fi vizitate canionul Moloh, Peştera Uscată, Peştera Honu, Peştera Tunelul Mic, precum şi "zidul" de calcar de 110 m al Cuciulăţii.

Recunoaşteţi cabana?

Despre ce cabană este vorba şi în ce munţi se găseşte?

Cabana Caraiman - Muntii Bucegi

Palatul Culturii Iaşi

Palatul Culturii din Iaşi a fost inaugurat în 1926, de către regele Ferdinand al României.
A fost realizat în neogotic flamboyant, după planurile arhitectului I.D. Berindei, ajutat de arhitecţii Xenopol şi Cerchez. Palatul are 298 incăperi, construcţia lui durând două decenii.

Clădirea a servit drept Palat Administrativ şi de Justiţie până în 1955 când a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituţii culturale ale oraşului Iaşi, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Naţional Muzeal “Moldova”: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic, Muzeul de Artă, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu. În aripa de nord-est a palatului se află Biblioteca Municipală Gheorghe Asachi.

Punctele ce nu trebuie să lipsească deasemenea din programul unui turist sunt:
- “Sala gotică”, unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un “bestiarum” medieval (grifoni, acvile bicefale şi lei).
- “Sala Voievozilor”, aflată la etajul I, conţine, în medalioane, portretele domnitorilor Moldovei şi ale regilor României.
- Sala “Henri Coandă”, ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant.
- Ceasul cu trei cadrane, instalat în turnul central, format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din oră în oră, "Hora Unirii".

În faţa Palatului Culturii se află statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare. Când statuia a fost dezvelită, în 1883, Mihai Eminescu a scris celebra “Doină” (“De la Nistru pân' la Tisa”). Cu aceeaşi ocazie, Regele Carol I a dăruit două tunuri “Krupp”, care flanchează şi astăzi statuia marelui domnitor.

Recunoaşteţi statuia?

Despre ce statuie e vorba şi unde se află ea?

Mica Sirena din Copenhaga, Danemarca

Rezervaţia de zimbri Haţeg

Zimbrul este o specie de bizon care se găseşte în Europa, fiind cel mai greu animal de uscat european. Un individ tipic are o lungime de 2,9 metri şi o înălţime de 1,9 metri, cântărind de la 300 la 920 kg.

Rezervaţia de Zimbri Slivuţ - Haţeg, este prima din România, unde zimbrul european şi-a făcut apariţia. Acest lucru s-a întâmplat la 12 noiembrie 1958, când o pereche de zimbri - Podarec şi Polonka - a fost adusă din Polonia. Peste cinci ani a mai fost adus încă un exemplar din Polonia, Pumila. Aceştia s-au înmulţit, astfel încât în anul 1979, în rezervaţia de la Haţeg, existau un număr de 12 zimbri.

Zimbrii născuţi în România au primit nume începând cu litera R. În timp, o parte dintre zimbri născuţi la Haţeg au luat drumul altor locuri din România, unde s-au format mai apoi rezervaţii de zimbri, respectiv Vânători Neamţ şi Neagra Bucşani. Familia de zimbri de la Slivuţ - Haţeg a primit în sânul ei ultimul exemplar în anul 2004, pe Roxana. Astfel, în momentul de faţă există în rezervaţie un număr de patru zimbri: Romo, Roxi, Romina şi Roxana.

Videoclip cu zimbri