Pădurea Hoia

Pădurea Hoia este situată la vest de municipiul Cluj-Napoca şi este o importantă zonă de agrement pentru clujeni.
Aici se află Muzeul Satului - primul muzeu în aer liber din România, inaugurat în 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate datând din 1678. Muzeul conţine:

-13 gospodării cu 90 de construcţii caracteristice zonelor Munţii Apuseni, Năsăud Bistriţa, Câmpia Transilvaniei, Maramureş, Secuimea, Zarand, Podgoria Albă, Ţara Oaşului, Gurghiu, Depresiunea Călăţele, Bran.
- 34 de instalaţii tehnice ţărăneşti, 5 case-atelier, 3 biserici de lemn.

Pădurea este cunoscută mai ales pentru o serie de fenomene paranormale care se afirmă că au loc în zonă, inclusiv apariţia unor OZN-uri. Regretatul profesorul de biologie Alexandru Sift a studiat fenomenele luminoase, magnetice şi radiologice care au loc aici încă din anii 60. Din nefericire odată cu decesul acestuia în 1993 a disparut şi preţioasa arhivă. Cele câteva fotografii rămase au fost publicate în 1995 în cartea "Fenomenele de la Pădure Hoia-Baciu" de Adrian Pătruţ.

Recunoaşteţi tabloul?

Recunoaşteţi deşertul?

Recunoaşteţi cheile?

Recunoaşteţi oraşul?

Recunoaşteţi clădirea?

Hint: Germania.

Recunoaşteţi oraşul?

Recunoaşteţi munţii?

Hint: Aceşti munţi se află la graniţa a două mari state europene.

Recunoaşteţi statuile?

Se cere:
numele statuilor si locatia

Recunoaşteţi mănăstirea?

Recunoaşteţi oraşul?

Recunoaşteţi locaţia?

se cere:
denumire si tara

Mănăstirea Tismana

Este unul dintre cele mai vechi şi mai mari aşezăminte monastice din România. Aici se poate ajunge din Tg. Jiu (35 km) sau din Baia de Aramă (20 km).

Întemeiată cu ajutorul domnitorului Radu I şi terminată de Dan I (1377-1385), este supusă unor refaceri parţiale sub Radu cel Mare şi Neagoe Basarab, iar Matei Basarab îi aduce completări între 1646-1651 (clădiri-anexă, zid de incintă şi un paraclis).

Situată pe o poziţie dominantă, lângă hotarul Ţării Româneşti, mănăstirea a jucat şi rolul unei cetăţi de apărare. Ea a fost înzestrată cu turnuri şi folosită ca bază fortificată de Tudor Vladimirescu în 1821.
Arhitectura mănăstirii Tismana este în stil bizantin, specific secolului al XIV-lea, apropiindu-se ca arhitectură de bisericile contemporane din Macedonia şi Muntele Athos.

Actuala biserică a mănăstirii este zidită direct pe stâncă în plan triconic, cu turle pe naos, pronaos şi pridvor. Catapeteasma este din stejar (1765-1766), în stil post-brâncovenesc, cu ornamente florale suflate în aur. Altarul este luminat de o fereastră mare în centrul peretelui dinspre răsarit, de alta mai mică pe dreapta aceluiaşi perete şi de încă o fereastră dublă pe fiecare parte. Faţadele exterioare nu au pictură, sunt văruite în alb ca şi pereţii clădirilor din jur.
Mănăstirea Tismana

Recunoaşteţi personajul?

Recunoaşteţi locaţia?