A fost ridicat în secolul XV de către Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti. Este o construcţie impunătoare, cu acoperişuri înalte şi divers colorate, cu turnuri şi turnuleţe, ferestre şi balcoane împodobite cu dantelara pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu.
Fiind una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaşte în timpul acestuia însemnate transformări. El devine astfel o somptuoasă locuinţă, nu numai un punct strategic intărit.
Familia Corvinestilor a avut in stapanire castelul pana in anul 1508, dupa care pana in secolul al XVIII-lea, acesta va avea nu mai putin de 22 de proprietari.
Fiind una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaşte în timpul acestuia însemnate transformări. El devine astfel o somptuoasă locuinţă, nu numai un punct strategic intărit.
Familia Corvinestilor a avut in stapanire castelul pana in anul 1508, dupa care pana in secolul al XVIII-lea, acesta va avea nu mai putin de 22 de proprietari.
Cu trecerea anilor, diverşii stăpâni ai castelului i-au modificat înfăţişarea, îmbogăţindu-l cu turnuri, săli şi camere de onoare.
În aripa castelului numită Matia se mai desluşeşte destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că îşi trag numele urmaşii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).
Vizitand castelul puteti vedea :
- Aripa Zolyom
- Aripa Matia
- Aripa Bethlen
- Turnul alb
- Turnul Capistrano ( dupa numele unui calugar vestit al castelului)
- Turnul buzduganelor
- Turnul Ne boisa ( ultimul turn de aparare)
- Bastionul alb
- Galeria si donjonul ( pastrate neschimbate de pe vremea lui Iancu)
- Sala Cavalerilor
- Sala Dietei
- Camera de aur
- Camera domintelor
- Capela...
În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Iancu de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ţinut de cuvânt. Se spunea că inscripţia de pe zidul fântânii inseamnă „Apă ai, inima n-ai”. În realitate, conţinutul descifrat de specialişti este Cel care a scris această inscripţie este Hasan, care trăieşte ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică.
De-a lungul timpului, castelul a fost incendiat de cinci ori, iar primele restaurari au loc abia in 1868. In anul 1974, Castelul Corvinestilor este renovat si va deveni muzeu, fiind vizitat anual de peste 70 000 de persoane.
Surse: Wikipedia.ro
Agenda.ro
În aripa castelului numită Matia se mai desluşeşte destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că îşi trag numele urmaşii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).
Vizitand castelul puteti vedea :
- Aripa Zolyom
- Aripa Matia
- Aripa Bethlen
- Turnul alb
- Turnul Capistrano ( dupa numele unui calugar vestit al castelului)
- Turnul buzduganelor
- Turnul Ne boisa ( ultimul turn de aparare)
- Bastionul alb
- Galeria si donjonul ( pastrate neschimbate de pe vremea lui Iancu)
- Sala Cavalerilor
- Sala Dietei
- Camera de aur
- Camera domintelor
- Capela...
În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Iancu de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ţinut de cuvânt. Se spunea că inscripţia de pe zidul fântânii inseamnă „Apă ai, inima n-ai”. În realitate, conţinutul descifrat de specialişti este Cel care a scris această inscripţie este Hasan, care trăieşte ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică.
De-a lungul timpului, castelul a fost incendiat de cinci ori, iar primele restaurari au loc abia in 1868. In anul 1974, Castelul Corvinestilor este renovat si va deveni muzeu, fiind vizitat anual de peste 70 000 de persoane.
Surse: Wikipedia.ro
Agenda.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu