Excursia "Radio Europa FM" - Ziua 5

Dupa ce ieri am vizitat ruinele Castrului roman de la Turda:


astăzi avem în program Salina.
Salina Turda s-a redeschis în anul 1992 (în scop turistic si curativ) şi este vizitabilă tot timpul anului. Se pot vedea fostele mine Iosif, Tereza si Rudolf (exploatate in perioada stăpânirii austriece - sec XVII-XIX). Demne de văzut sunt şi utilajele medievale bine conservate(unice in Europa), cum ar fi fierăria, crivacul şi moara de sare. De asemenea, Altarul (cioplit în peretele de sare) şi Scara Bogaţilor.
In prezent se desfăşoară ample lucrări de amenajare a Salinei Turda, în scop turistic şi curativ (investiţii de cca 6 mil. Euro).





Din Turda pornim pe şoseaua ce duce la Câmpeni, dar dupa circa 12 km facem dreapta spre Cheile Turzii. Acestea au o lungime de 2.900 m şi o înălţime a pereţilor de până la 300 m, fiind formate prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hăşdate.
Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte şi abrupte, creste ascuţite, turnuri de piatră, grohotişuri. Conţine peste 1.000 de specii de plante şi animale, unele reprezentând elemente rare, ca usturoiul sălbatic sau acvila de stâncă.








Din chei ne intoarcem pe DN 75, şosea ce străbate Munţii Apuseni şi Ţara Moţilor, trecând prin localităţi istorice precum: Baia de Arieş, Câmpeni, Albac, Gârda, Arieşeni.



Pârtia de ski de la Arieşeni

Punctul final al călătoriei este oraşul Ineu, loc unde putem admira cetatea medievală.

Cetatea Sucidava

În cartierul "Celei" din Corabia, jud. Olt, se găsesc ruinele cetăţii dacice Sucidava, capitala tribului geto-dacic al Sucilor, unde Constantin cel Mare a construit un pod, al cărui capăt există şi azi. În incinta cetăţii se găseşte şi intrarea într-o fântână secretă cu o adâncime de 12 m a cărei apă este potabilă şi astăzi.

Epoca romană debutează odată cu primul război daco – roman din 101 – 102. După ocuparea Olteniei, romanii construiesc la Sucidava un castru pentru controlul asupra importantului vad de la Dunăre. Aşezarea civilă romană s-a dezvoltat după 106 şi s-a extins teritorial, fiind înconjurată de şanţuri şi ziduri de apărare. Administrativ Sucidava a fost integrată în Imperiul Roman în 102, şi a făcut parte din Provincia Dacia până în anii 274-275.

Sucidava rămâne şi după retragerea Aureliană (275) parte a Imperiului, în cadrul Provinciei Dacia Ripensis, importanţa sa crescând în timpul lui Constantin cel Mare care reanexează o parte a fostei provincii Dacia, dovadă fiind refacerea drumului dintre Sucidava si Romula, dar şi construcţia unui pod peste Dunăre între Sucidava şi Oescus, din piatră şi lemn podul fiind inaugurat în vara lui 328.
În epoca paleobizantină cetatea Sucidava cunoaşte o serie de distrugeri şi refaceri, şi îşi încetează existenţa în jurul anului 600.