Etapa 46. Recunoasteti pestera?

Etapa 39. Recunoasteti pestera?

Peştera Urşilor, Chişcău, jud.Bihor

Etapa 7. Recunoasteti pestera?

Peştera Gaura Fetii, Valea Sigiştel, jud. Bihor.
Resurse web.

Recunoaşteţi pictura?

Pictura rupestra preistorica - pestera Altamira, Spania.

Recunoaşteţi peştera?

Focul Viu, Munţii Bihorului.

Recunoaşteţi peştera?

Peştera Liliecilor sau Peştera Sfântului Grigore Decapolitul.
Se găseşte la 20-30 minute de mers pe jos de la Mănăstirea Bistriţa, jud. Vâlcea, pe versantul drept al Cheilor Bistriţei, la o altitudine de 850 m şi 60 de m faţă de vale. Peştera a fost cunoscută şi locuită de pustnici, în Evul Mediu. În 1635 călugării Macarie şi Daniel au ridicat în peşteră un mic schit, iar în partea opusă a peşterii o capelă secretă, în care se păstrau moaştele Sf. Grigore Decapolitul. Acesta s-a născut în Asia Mică în anul 780, din părinţi creştini, având de tânăr chemare către credinţa în Dumnezeu. El se retrage în munţi şi ajunge să fie cunoscut de tot mai mulţi credincioşi, devenind propovăduitor al credinţei ortodoxe şi tămăduitor prin minunile săvârşite. După moartea sa, la 20 noiembrie 842, continua să facă minuni deoarece corpul nu putrezea, răspândind un miros de bună mireasmă.

Recunoaşteţi peştera?

Peştera Polovragi, judeţul Gorj

Recunoaşteţi peştera?

Peştera Muierilor

Peştera Muierilor (sau Peştera Muierii) se află în în comuna Baia de Fier, Judeţul Gorj, la 8 km de oraşul Novaci. Peştera a fost sculptată în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Peştera a adăpostit în timpuri străvechi, în timpul războaielor, când bărbaţii plecau la lupte, foarte mulţi copii şi femei, de unde i se trage şi numele.
Peştera are o lungime de aproximativ 3.600 de metri dispusă în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezervaţia. La 40 de metri inălţime se află etajul superior amenajat pentru turişti cu o lungime de peste 600 m.
Adevaratele atracţii ale peşterii sunt Domul Mic, Domul Mare, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei, Amvonul, Candelabrul Mare, Stânca Însângerată, Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite.
În Galeria Urşilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urşi de peşteră. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte aparţinând culturilor cu mult înaintea erei noastre.

Excursie (19)- HOREZU

Oraşul Horezu se află aşezat în partea centrală a judeţului Vâlcea, pe DN67, la 70 km de Tg Jiu si la 40 km de Rm Valcea.
Horezu este recunoscut ca centru etnografic şi ca un vechi centru de ceramică populară. Centrul de ceramică Olari (cartier al oraşului Horezu) - este cel mai important centru de ceramică smălţuită din România.

Magazin de ceramică


Atelierul artistului popular Paloşi


Horezu are o poziţie privilegiată, în nordul Olteniei, unde există cea mai mare concentrare de mănăstiri din ţară. Aceste valori culturale aflate într-o zonă cu floră şi faună bogată, cu peisaje deosebite, atrag un mare număr de turişti. Aveţi în continuare cele mai importante obiective turistice din zona Horezu.

Mănăstirea Hurezi


Mănăstirea Bistriţa


Mănăstirea Polovragi


Cheile Olteţului


Peştera Polovragi


Peştera Muierilor


Muzeul Natural al Trovanţilor, Costeşti, jud Vâlcea.

Excursie (17)- BAIA DE ARAMĂ

Baia de Aramă este un oraş în judeţul Mehedinţi, pe drumul naţional DN 67D, la 70 km de Băile Herculane şi la 40 km de Târgu Jiu.


Obiective turistice:
- Biserica Sfinţii Voievozi "Mihail şi Gavril" din Baia de Aramă, construita în anii 1699-1703, pe vremea lui Constantin Brâncoveanu.
- Biserica de lemn din Brebina (aprox. 3 km) - cea mai veche biserică de lemn din zonă;
- La 5 km de Baia de Aramă, în localitatea Ponoarele, poate fi admirat Podul lui Dumnezeu, format prin prăbuşirea unui tavan de peşteră şi numit aşa de către localnici datorită faptului că în urma unor accidente auto (căderi în gol de pe acest pod) nimeni nu şi-a pierdut viaţa.


Mănăstirea Tismana, la 20 km de Baia de Aramă - întemeiată de Radu I şi terminată de Dan I (1377-1385). Situată lângă hotarul Ţării Româneşti, mănăstirea a jucat şi rolul unei cetăţi de apărare. Ea a fost înzestrată cu turnuri şi folosită ca bază fortificată de Tudor Vladimirescu în 1821.


Peştera Cloşani. Este situatã pe valea Motrului, în Masivul Piatra Cloşani, la 15 km de Baia de Aramă, fiind una dintre cele mai frumoase peşteri din ţarã, datoritã formaţiunilor sale carstice.

Sursa web: www.baiadearama.ro

Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă

Cetăţuia Negru Vodă este o mănăstire ortodoxă cu obşte de călugări. Este situată la 22 km de oraşul Câmpulung, pe şoseaua naţională Câmpulung-Târgovişte, între satele Cetăţeni şi Coteneşti. De la şoseaua principală şi până la mănăstire se face aproximativ jumătate de oră de mers pe jos.

Numită “Meteora Romaniei” aici se află una dintre cele 3 biserici rupestre din zona Muscel. Conform tradiţiei ctitorul vechiului schit ar fi Negru Vodă. De altfel cele mai preţioase relicve ale istoriei la Cetăţuia sunt urmele paşilor lui Negru Vodă şi ale membrilor familiei voievodului, impregnate în stânca din vârful muntelui, langă troiţa actuală. Legenda spune că stânca s-a topit datorită evlaviei voievodului.

Biserica mănăstirii se află într-o peşteră naturală unde este şi un mic izvor. Are 12 metri lungime, 4 metri lăţime şi înălţimea până la boltă de 3,20 metri. Sfântul Locaş este compartimentat în altar, naos şi pronaos, iar afară are un pridvor de lemn.

În spatele bisericii se află o grotă numită Chilia Moşului. Langă aceasta, la capătul cimitirului, stă de veghe silueta dăltuită în stâncă a “Cavalerului Trac”. Celebrul şi misteriosul “Cavaler Trac” avea în antichitate un cult răspândit din Carpaţi pâna la Marea Mediterană, doar în România găsindu-se peste 200 de imagini de epocă ale acestuia.

Site web

Cetatea Rădesei

Cetatea Rădesei este o peşteră aflată în zona carstică Padiş din Munţii Bihorului.

Peştera are un portal înalt de peste 15 m şi lat de 7 m, de forma ogivală, în care intră pârâul Rădeasa. Are o galerie unică, de forma unui tunel lung de 212 m, cu săli de mari dimensiuni şi hornuri ce răzbat în tavanul peşterii până la suprafaţă. Cele cinci ferestre create de aceste hornuri lasă să pătrundă în peşteră raze de lumină. În aval, tunelul se continuă cu un canion lung de circa 50 m şi foarte îngust.

Peştera poate fi vizitată datorită amenajărilor efectuate (scări de lemn şi podeţe). Din aval se poate reveni în zona portalului pe deasupra peşterii.
După ieşirea din peştera şi canionul Rădesei, se pătrunde în Poiana Rădesei, înconjurată de stânci cu vegetaţie şi pante abrupte cu molizi de mari dimensiuni printre care se găsesc pâlcuri de afinişuri. Aici pârâul Rădeasa se uneşte cu Pârâul Feredeului şi dau naştere Someşului Cald.

În continuare, Cheile Someşului Cald oferă privelişti extrem de pitoreşti ale abrupturilor calcaroase de peste 100 m. Pe lângă numeroasele puncte de belvedere pot fi vizitate canionul Moloh, Peştera Uscată, Peştera Honu, Peştera Tunelul Mic, precum şi "zidul" de calcar de 110 m al Cuciulăţii.

Peştera Urşilor

Peştera a fost descoperită la 17 septembrie 1975, în urma unei dinamitări în cariera de marmură de la Chişcău. După cercetările ştiinţifice de rigoare, o parte a peşterii a fost amenajată şi electrificată, fiind dată în exploatare turistica la 14 iulie 1980.
Peştera Urşilor nu se remarcă prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare de formaţiuni speologice, ceea ce o face să fie unică în rândul peşterilor amenajate pentru turism. Tot aici se găsesc un mare număr de resturi fosile ale ursului de cavernă - Ursus Spelaeus - dispărut de aproximativ 15000 de ani.

Intrarea în peşteră (altitudinea 482 m) se face printr-un pavilion de exploatare turistică, unde sunt amenajate o sală de aşteptare, un bar şi un stand cu produse de artizanat. Lungimea totală este de peste 1500 m, din care nivelul inferior cu o lungime de aproximativ 700 m, este rezervaţie ştiinţifică.
Partea superioară este amenajată cu trotuare, balustradă, pe o lungime totala de 847 m şi se compune din trei galerii (în ordinea vizitării): Galeria "Urşilor", Galeria "Emil Racoviţă" şi Galeria "Lumânărilor".
Prima galerie este puţin mai saracă în formaţiuni, bogată în schimb în resturi scheletice ale ursului de peşteră,
adevăratele frumuseţi fiind concentrate în celelalte două: "Mastodontul", "Palatele ferrmecate", "Căsuţa Piticilor", "Lacul cu nuferi" - sunt doar câteva din denumirile simbolice date grupurilor de formaţiuni de către ghizi şi vizitatori. Ieşirea se face printr-o galerie ornată cu “lumânări”, ultima sală fiind simbolic denumită "Sfatul Bătrânilor".
Vizitarea durează aproximativ 45 minute, în grupuri conduse de ghizi autorizaţi. Programul de vizitare - tot timpul anului - zilnic între orele 10-17, luni închis.