Excursie (9)- TURDA

Municipiul Turda este unul dintre cele 6 oraşe ale judeţului Cluj şi al doilea ca mărime, după reşedinţa de judeţ.

Este amplasat în partea de sud a judeţului, în culoarul depresionar al Arieşului inferior. Teritoriul său administrativ se învecinează cu teritoriul oraşului Câmpia Turzii la sud-est şi cu teritoriile comunelor Călăraşi, Mihai Viteazu, Sănduleşti, Tureni, Ploscoş, şi Viişoara.
Obiective turistice:
- Castrul roman Potaissa - zona Cetate

- Salina Turda - zona Turda Nouă-Durgău
- Palatul princiar din Turda (Muzeul de Istorie) - zona Centru
- Biserica Reformata-Calvina din Turda-Veche ("Biserica cu turn") - zona Centru
- Teatrul Municipal Din Turda - zona Centru
- Statiunea balneo-climaterica - zona Bai Sarate
- Mormantul lui Mihai Viteazul

Mormântul lui Mihai Viteazul se află la cca 3 km sud de Turda (pe str. Bogata). Aici a fost îngropat trupul lui Mihai Viteazul (capul a fost dus la Manastirea Dealu de lângă Târgoviste, fosta capitală a Ţării Româneşti).

Iniţial, pe acest loc, soţia sa (Doamna Stanca), cu învoirea principelului Transilvaniei Gabriel Bathory , a reuşit să ridice o capelă în stil bizantin, distrusă ulterior intenţionat de către naţionalişti fanatici maghiari. Capela a fost realizată sub forma unei troiţe.

Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, preotul unit Vasile Moldovan din localitatea Sanmihaiu, azi comuna Mihai Viteazu, a cumpărat terenul cu mormântul, spre a-l feri de alte profanări.

Monumentul nou (obeliscul) a fost inaugurat pe data de 5 mai 1977.. Înalt de 1601 cm (evocă anul morţii 1601), obeliscul este opera sculptorului Marius Butunoiu. Este confecţionat din beton armat, placat cu travertin de Ruşchiţa, pe un soclu dreptunghiular din tuf vulcanic. Are trei laturi, simbolizând cele trei principate române unite sub Mihai Viteazul în anul 1601. La baza fiecărei laturi se află stemele celor trei principate române, executate din marmură albă de Simeria (la fel ca şi placa mormântului) de către artistul clujean Vasile Rus Batin.

Resurse web:
ro.wikipedia.org
primariaturda.ro

Excursie (8) - CLUJ NAPOCA

Cluj-Napoca este reşedinţa judeţului Cluj, precum şi capitala istorică a Transilvaniei, al treilea oraş ca mărime al ţării, cu o populaţie de peste 300.000 locuitori.
Istoria oraşului începe odată cu străvechea aşezare dacică Napoca, pe locul căreia a fost construit apoi oraşul roman ce avea să devină capitala Daciei Porolissensis.

Obiective turistice:
- Grădina botanică.
- Muzeul de Artă.
- Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei.
- Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.
- Biserica "Sfântul Mihail".
- Palatul Bánffy.
- Bastionul Croitorilor.

- Catedrala "Schimbarea la Faţă".
- Biserica "Calvaria".
- Casa memorială Emil Isac.
- Biserica Franciscană.
- Casa şi Statuia lui Matei Corvin.
- Muzeul Etnografic al Transilvaniei Muzeul Satului - cel mai cuprinzător muzeu în aer liber din România şi al şaselea din Europa.

Grădina Botanică a Universităţii din Cluj-Napoca a fost înfiinţată în anul 1920 de către prof. Alexandru Boza.
Puncte de atracţie: Sectorul ornamental, Grădina Japoneză, Complexul de sere în care sunt cultivate plante ecuatoriale, tropicale şi subtropicale, Sectorul sistematic unde în care speciile sunt grupate pe familii, iar acestea în ordine şi clase, dispuse în ordine filogenetică.

Excursie (7) - HUEDIN

Huedin este un oraş în judeţul Cluj la 100 km est de Oradea şi 50 km de Cluj-Napoca, la intersecţia drumului naţional cu drumul local care uneşte judeţul Sălaj (la nord) cu Ţara Moţilor (la sud)

Obiective turistice:
- Altarul funerar roman. Aflat în curtea Liceului Teoretic "O. Goga”.
- Biserica Reformată-Calvină - sec XIII, stil gotic, servind ca şi capelă familiei Banffy. Tavanul afectat de cutremur în secolul al XVIII-lea, a fost înlocuit cu unul ce reprezintă un calendar astrologic
- Biserica Romano-catolică - 1848 în stil neogotic.
- Biserica ortodoxă - ridicată între anii 1931-1934 în stil neobizantin, numită şi "Catedrala Moţilor".
- Conacul Barcsay.
- Biserica Reformată-Calvină construită în secolul XVII.

La 13 km de Huedin, în zona localităţii Bologa, se află ruinele castrului roman Resculum, ridicat în jurul anului 106 D.C., drept garnizoană a Cohortei II “Hispanorum”, a cărei misiune era, probabil, apărarea graniţei Imepriului Roman.
Tot la Bologa poate fi vizitată află fortăreaţa Sebesvár din care se mai păstrează turnul şi o parte din ziduri.

Surse Web: Primaria Huedin.

Valea Drăganului

Valea Drăganului este o localitate în judeţul Cluj, Transilvania, România. Este situată la limita munţilor Vlădeasa, munţilor Meseş şi depresiunii Huedin.

Este străbătută de râul Drăgan si o puteti gasi situată la 65 km de Cluj-Napoca şi 80 km de Oradea.
Construit in 1987, barajul Dragan are o inaltime de 120 de metri si un volum de 112 mil. mc. Barajul ofera o imagine superba celor care se aventureaza pana la limita judetelor Bihor-Cluj.

Privelistea de pe baraj este de-a dreptul magnifica, muntii ridicandu-se din apa, iar in spate cascandu-se haul.

Poti ajunge aici pe un drum judetean, pe langa cabane mai vechi si cateva pensiuni turistice, aparute recent. De la baraj, se creeaza doua optiuni. Pe drumul din dreapta, ajungi repede in judetul Bihor, unde poti vedea lacul Lesu. In stanga, ajungi la Zarna, de unde, in doua ore de mers pe jos, ajungi la cota 1.840.

Vladeasa poate fi asediata din toate directiile - Valea Draganului, Zarna, Bologa, Margau sau Sacuieu. Deasupra cabanei vechi mai este doar statia meteorologica. Dinspre Valea Draganului se poate urca pe jos, pe un drum marcat, accesibil tot anul, de circa 12 km, cu o diferenta de nivel de 1.000 de metri, care ar putea fi parcursi in circa 4 ore si jumatate, prin Valea Visagului, Dealul Mancii, saua Bogdanesei, Poienile Banisorul si Franturi. Turistii care au la dispozitie doar un sfarsit de saptamana se multumesc doar cu ocolul Vladesei, care se poate face in alte cinci ore, pornind de la cabana cu acelasi nume, in alte 5 ore, la diferenta de nivel ramasa, de circa 500 metri. Sau cu traseul mai dificil al Cascadei de la Rachitele.


Cei care s-au multumit cu cabanele de pe Valea Draganului mai pot vedea cetatea medievala si amplasamentul unei vechi cetati romane din satul Bologa, situate in apropierea carierei de la Poieni.
Surse: oradea-online.ro, Ro Wikipedia; Surse foto: iturism.ro, realitatea.net.

Pădurea Hoia

Pădurea Hoia este situată la vest de municipiul Cluj-Napoca şi este o importantă zonă de agrement pentru clujeni.
Aici se află Muzeul Satului - primul muzeu în aer liber din România, inaugurat în 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate datând din 1678. Muzeul conţine:

-13 gospodării cu 90 de construcţii caracteristice zonelor Munţii Apuseni, Năsăud Bistriţa, Câmpia Transilvaniei, Maramureş, Secuimea, Zarand, Podgoria Albă, Ţara Oaşului, Gurghiu, Depresiunea Călăţele, Bran.
- 34 de instalaţii tehnice ţărăneşti, 5 case-atelier, 3 biserici de lemn.

Pădurea este cunoscută mai ales pentru o serie de fenomene paranormale care se afirmă că au loc în zonă, inclusiv apariţia unor OZN-uri. Regretatul profesorul de biologie Alexandru Sift a studiat fenomenele luminoase, magnetice şi radiologice care au loc aici încă din anii 60. Din nefericire odată cu decesul acestuia în 1993 a disparut şi preţioasa arhivă. Cele câteva fotografii rămase au fost publicate în 1995 în cartea "Fenomenele de la Pădure Hoia-Baciu" de Adrian Pătruţ.

Salina Ocna Dej

Salina Ocna-Dej este săpată sub dealul de la marginea Dejului, într-un strat gigantic de sare, lung de 5 km, lat de 3 km si gros de 150 de metri.
Mina este folosită pentru exploatarea sării (aici lucrează150 mineri), dar ea poate fi vizitată şi de turişti. Aceştia intră în Salină cu microbuzul trecând printr-un sistem de ecluze care previn infiltrarea aerului cald şi umed de afară în interiorul minei.

În subteran, la o adâncime de circa 80 m, a fost construită în anul 2000 o mică biserică. Catapeteasma a fost sculptată în lemn de tei, în stil bizantin, iar ornamentarea bisericii s-a realizat prin sculptarea în pereţii de sare a elementelor brâncuşiene, brâul şi coloana infinitului.
Lângă biserică este amenajat un spaţiu de agrement. Acesta include un teren de fotbal, spaţii pentru servirea mesei, leagăne, tobogane şi balansoare.

www.salinaocnadej.ro