Caracal

Caracal este un municipiu din judeţul Olt, în Câmpia Romanaţiului.
În oraş se află ruinele unui turn care a fost atribuit de folclor împăratului roman Caracalla (217), de la numele căruia ar proveni denumirea oraşului.

Caracalul este cunoscut prin cele 7 “minuni” ale sale, reale sau unele inventate:
1.Cimitirul oraşului, care se afla pe strada Învierii.
2. Penitenciarul din Caracal, care se afla pe strada Libertăţii.
3. Fabrica de pâine, pe strada Foametei.
4. Singura minune a municipiului Caracal care mai există este ceasul din gară: pe o parte orele sunt notate cu cifre arabe, iar pe cealaltă parte, cu cifre romane.
5.Incendiu în clădirea unde îşi aveau sediul pompierii.
6. Furarea uşilor de la clădirea poliţiei.
7. Contruirea unei clădiri circulare şi uitarea macaralei în interiorul clădirii.

Obiective turistice:
- Biserica Domnească Ovidenia, din sec. XVI, ctitorită de domnul Pătraşcu Cel Bun
- Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de familia Jianu, locul unde se află înmormântat vestitul haiduc Iancu Jianu.
- Parcul "Constantin Poroineanu", recunoscut în Europa ca cel de-al treilea parc natural ca dimensiune.
- Muzeul Romanaţiului

Caracal pe web

Cetatea Sucidava

În cartierul "Celei" din Corabia, jud. Olt, se găsesc ruinele cetăţii dacice Sucidava, capitala tribului geto-dacic al Sucilor, unde Constantin cel Mare a construit un pod, al cărui capăt există şi azi. În incinta cetăţii se găseşte şi intrarea într-o fântână secretă cu o adâncime de 12 m a cărei apă este potabilă şi astăzi.

Epoca romană debutează odată cu primul război daco – roman din 101 – 102. După ocuparea Olteniei, romanii construiesc la Sucidava un castru pentru controlul asupra importantului vad de la Dunăre. Aşezarea civilă romană s-a dezvoltat după 106 şi s-a extins teritorial, fiind înconjurată de şanţuri şi ziduri de apărare. Administrativ Sucidava a fost integrată în Imperiul Roman în 102, şi a făcut parte din Provincia Dacia până în anii 274-275.

Sucidava rămâne şi după retragerea Aureliană (275) parte a Imperiului, în cadrul Provinciei Dacia Ripensis, importanţa sa crescând în timpul lui Constantin cel Mare care reanexează o parte a fostei provincii Dacia, dovadă fiind refacerea drumului dintre Sucidava si Romula, dar şi construcţia unui pod peste Dunăre între Sucidava şi Oescus, din piatră şi lemn podul fiind inaugurat în vara lui 328.
În epoca paleobizantină cetatea Sucidava cunoaşte o serie de distrugeri şi refaceri, şi îşi încetează existenţa în jurul anului 600.