Excursia "Radio Europa FM" - Ziua 1

În luna mai 2009 postul de radio Europa FM a organizat un concurs în care se cerea ca ascultătorii să posteze pe forum despre: cea mai frumoasa manastire, cel mai frumos muzeu, hotel, loc de vacanta, etc. Am avut plăcerea sa fiu câştigătorul la sectiunea "cel mai frumos loc din România". Aici poţi vedea postarea câştigătoare. Premiul consta într-un week-end, în cazul meu la un hotel din Ceahlău.
Cum din Arad până în Ceahlău sunt mai bine de 600 km am decis să prelungesc week-endul cu două zile, pentru a vizita câteva locuri unde nu am mai fost până acum.
Am pornit din Arad vineri, 12 iunie, ora 13 spre Sighişoara. Am mers pe traseul Arad - Deva - Alba Iulia - Blaj - Sighişoara. Am oprit la Blaj pentru a vedea Câmpia Libertăţii.

Poarta de intrare.


Monumentul de pe Câmpia Libertăţii


Detaliu. "Vrem să ne unim cu ţara!" - au spus răspicat românii din Transilvania în cele două adunări naţionale din timpul revoluţiei de la 1848.


O parte din cele 26 de busturi înfăţişând conducători ai Revoluţiei de la 1848, expuse pe aleea ce înconjoară Câmpia Libertăţii de la Blaj.


Drumul nostru a continuat spre Sighişoara, de-a lungul Târnavei Mari, unde am fot întâmpinaţi de o ploaie torenţială, asta în jurul orei 20. Ne-am cazat la pensiunea Aquaris, chiar în centrul oraşului, aici existând piscină, dar şi camping cu căsuţe şi loc pentru rulote şi corturi. O cameră dublă costă aici 140 RON.


Programul zilei de mâine va include vizitarea cetăţii Sighişoara, dar şi drumul spre Ceahlău.

O imagine cu Sighişoara.

Excursie (11)- SEBEŞ

Municipiul Sebeş (27.000 locuitori) se află în judeţul Alba, între Podişul Secaşelor şi poalele munţilor Şureanu şi Cindrel.
În sec. al XII-lea are loc colonizarea saşilor, care se aşează în vatra de astăzi a cetăţii, întemeind satul „Mallenbach”. Aşezarea se face între anii 1141-1161 în scopul de a întări frontierele sudice ale regatului şi trecătorilor.
Obiective turistice:

Cetatea din Sebeş. Are 4 turnuri de apărare şi patru porţi de acces. Şi acum, turnurile sunt cunoscute după numele breslelor de care ţineau (cizmarilor, croitorilor), cu excepţia unuia, cel “al Studentului”. Numele acestuia vine din secolul XV când cetatea intrase pe mâinile turcilor şi unul dintre cei mai greu de supus localnici s-a arătat a fi unul dintre elevii şcolii locale (numit “studentul” pentru că studia) care a fost inchis de otomani într-unul dintre turnuri. Tânărul a reuşit o evadare spectaculoasă, ajungând în cele din urmă pâna în Germania unde a scris, în 1481, cartea “Despre religia, moravurile şi netrebniciile turcilor”.

Biserica evanghelică. Construcţia bisericii a început înainte de 1241, fiind concepută ca o biserică . După invazia tătarilor, construcţia ei a fost continuată, însă s-au inclus şi elemente de gotic timpuriu. O valoroasă realizare în stil gotic transilvănean este corul, construit între 1361-1382, cu o bogată plastică decorativă (reliefuri, statui). În cor se află un mare altar poliptic cu picturi şi sculpturi, realizat între 1518-1526, în faza trecerii de la gotic la Renaştere.

Casa memorială "Lucian Blaga" de la Lancrăm, la 5 km de Sebeş, locul unde s-a născut la data de 9 mai 1895 marele poet şi filozof Lucian Blaga.

Râpa Roşie, la 3 km de Sebeş, este o rezervaţie geologică cu o suprafaţă de 10 ha. Pereţii săi au înălţimi cuprinse între 80 si 100 m. Apa ce sapă în lutul colinei de aproximativ 60 milioane de ani, lasă în urma trecerii ei forme ciudate: coloane, turnuri, piramide, toate de culoare roşiatică.

Excursie (10) - ALBA IULIA

Municipiul Alba Iulia este asezat in centrul podisului ardelean, intr-o zona de interferenta a dealurilor ce coboara din Muntii Trascaului cu sesurile din valea cursului mijlociu al Muresului.


Partea de vest a orasului este strajuita de inaltimile impadurite ale Muntilor Metalici cu Varful Mamut (630m).
Spre est, peste Mures, se disting dealurile argiloase de culoare rosiatica ale podisului ardelean, erodate de raurile Mures, Sebes si Secas, acestea formand un sir de rape cu forme interesante si vegetatie rara.
Spre sud, in zilele senine, se vad culmile muntilor Sebesului, cu Varful Surianul (2245 m) cu Varful lui Patru (2130 m).

Obiective turistice

Principala zonă istorică a oraşului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit oraşul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreaţa în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul, iniţial în număr de şase.

(Poarta I)

Interiorul Cetatii, Traseul Sudic:

Poarta a III-a a cetatii intrarea principala , reprezinta cel mai important ansamblu sculptural al cetatii. Edificiul prismatic poarta un bogat decor antropomorf, zoomorf si vegetal , alcatuit din scene de lupta, arme, steaguri, trofee, blazoane.

vedere din interior

Detalii basoreliefuri poarta a III-a (vedere din interior)

Statuia ecvestra a lui Carol al VI-lea de Habsburg. In soclul statuii se afla o nisa in care a fost intemnitat, la 2 ianuarie 1785, Horea, principalul conducator al marii rascoale din 1784.

Poarta a IV-a a cetatii construita in stil baroc, se afla in apropierea celor doua catedrale reprezentand una din iesirile spre Platoul Romanilor.

Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificaţiei sunt: Catedrala Reîntregirii, Muzeul şi Sala Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Catdrala Romano-Catolica, Celula lui Horea, Closca şi Crisan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Closca si Crisan,etc.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic tarziu, cel mai valoros monument de arhitectura din Transilvania, de aceasi varsta cu celebra Catedrala Notre Dame de Paris, 1247 - 1291. A fost construită în perioada 1247- 1291 şi se pare că la elaborarea planurilor iniţiale a contribuit şi arhitectul francez Villard de Honnecourt.

Aceasta este ambianta orasului Alba Iulia, unde bogatia pamantului se impleteste armonios cu peisajele variate si odihnitoare.

Resurse web: Wikipedia

Apulum.ro

www.adellaida.blogspot.com

Râpa Roşie

Râpa Roşie este situată la doar 3 km nord de oraşul Sebeş, pe drumul ce leagă această localitatea de satul Daia Română.

Râpa Roşie este o rezervaţie geologică cu o suprafaţă de 10 ha. Pereţii săi au înălţimi cuprinse între 80 si 100 m. Apa ce sapă în lutul colinei de aproximativ 60 milioane de ani, lasă în urma trecerii ei forme ciudate: coloane, turnuri, piramide, toate de culoare roşiatică. Hăuri adânci se deschid în stânga şi dreapta, iar apa de ploaie formează pâraiaşe sângerii, care se prăvălesc în fundul văgăunilor cu un zgomot sinistru.

Păsările au săpat în lut zeci şi zeci de găuri. Coborârea spre pod, peste apa Secaşului atrage atenţia asupra tunelurilor săpate de apa de ploaie, care cu timpul se surpă formând şanţuri enorme.

Site web

Roşia Montană

Localitatea Roşia Montană are o existenţă milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei de către romani. A fost amintită de Herodot şi Pliniu şi este una din cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea aurului din Europa. Localitatea a fost înfiinţată de către romani, în timpul domniei lui Traian, ca oraş minier cu colonişti din Iliria fiind cunoscută sub numele de „Alburnus Maior”.

Pe Dealul Cetăţii, la o jumătate de oră de mers din centrul comunei, pot fi observate galeriile şi puţurile din fostele mine romane. Aici s-au găsit 25 de table cerate care atestă existenţa milenară a oamenilor în aceste locuri. Cea mai importantă este placa nr. XVIII, pea aceasta fiind trecută data de 6 ianuarie 131 d. Hr. şi denumirea de “Alburnus Maior”.

În apropierea fostei exploatări miniere se află Muzeul Mineritului. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice şi unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraş, şi construcţiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „şteampuri”.

Arieşeni

Arieşeni este o comună în judeţul Alba. Atestată istoric pentru prima oară în 1909, sub numele de Lăpuş, a facut parte iniţial din fosta comună Râul Mare (azi Albac). Dezvoltarea ei se datorează migraţiei populaţiei, din zonele joase, spre locurile mai înalte, libere, în căutarea păşunilor montane. Este situată la 950 m altitudine, fiind punct de plecare în traseele de escaladă şi drumeţie din Munţii Apuseni. Pe timp de iarnă deţine cea mai renumită pârtie de schi din zona munţilor Apuseni. Pârtia Vârtop are o lungime de 1000 m, cu o diferenţă de nivel de 200 m, este dotată cu teleschi cu capacitate de transport de 720 persoane/oră şi utilaje de întreţinere a zăpezii. Durata normală a sezonului de schi este din decembrie până în martie. Pârtia este iluminată pe toată lungimea. În Arieşeni există posibilităţi de cazare în vile dotate cu băi şi bucătării pe care le puteţi folosi. Localnicii sunt ospitalieri. Viaţa de noapte este intensă, există numeroase baruri şi discoteci.

www.arieseni.info

Alba Iulia

Alba Iulia este un municipiu cu 66.000 locuitori, reşedinţa judeţului Alba. Se află situat în vestul Transilvaniei, la confluenţa Mureşului cu Ampoiul. Alba Iulia s-a format pe locul unei aşezări neolitice. După cucerirea Daciei de către Traian, oraşul se va numi Apulum, iar fortificaţia dacică pre-existentă va fi completată prin efortul soldaţilor Legiunii XII Gemina. Ruinele zidului dacic şi al impresionantei porţi pot fi vizitate in "Traseul celor 3 cetăţi" din cartierul Cetate. Alba Iulia este menţionată documentar prima dată în 1097 iar mai târziu în 1177. Cetatea cunoscută sub numele de Alba
Capitolina devine oraş în secolul al XIII-lea şi a jucat un rol important în istoria Transilvaniei între 1541-1690 fiind resedinta principatului iar la 1 Noiembrie 1599 Mihai Viteazul unifică pentru prima oară aici Ardealul si Ţara Românească. În epoca modernă, oraşul a fost martor şi participant activ la un eveniment de o deosebită însemnătate istorică: la 1 decembrie 1918, aici a avut loc Marea Adunare Naţională, la care au participat peste 100.000 de locuitori din Transilvania, Banat; Maramureş, Crişana. Ei au adoptat Declaraţia de Unire a Transilvaniei cu România., act care a dus la înfăptuirea statului naţional unitar român.

www.apulum.ro

Aiud

Municipiu în judeţul Alba, 28.800 locuitori, situat pe valea mijlocie a Mureşului, la confluenţa acestuia cu râul Aiud. În perimetrul oraşului, arheologii au descoperit urme ale unor aşezări omeneşti încă din comuna pimitivă precum şi din cea romană – existând aici o aşezare romană numită Brucla. Au fost scoase la iveală urme de aşezări preistorice şi cimitire scitice şi celtice. Existenţa dacilor este confirmată prin obiecte de podoabă şi monede de argint. Amintit documentar în 1302, Aiudul a fost unul din primele centre de colonizare săsească din Ardeal. În mijlocul orasului se păstrează una din cele mai vechi cetăţi urbane din Transilvania (sec.XIII-XVI).

Printre evenimentele istorice la care Aiudul a fost martor pot fi amintite: marea invazie tătară din 1241; răscoalele iobagilor din 1437; luptele lui Mihai Viteazul din 1600; năvăliri turco - tătare din 1658, 1659; atacuri ale habsburgilor şi "curuţilor" în 1704 şi 1717; valul revoluţionar de la 1848 - 1849; primului război mondial; Unirea de la 1 Decembrie 1918; evenimentele celui de-al II - lea război mondial.

www.aiud.ro