Excursie (17)- BAIA DE ARAMĂ

Baia de Aramă este un oraş în judeţul Mehedinţi, pe drumul naţional DN 67D, la 70 km de Băile Herculane şi la 40 km de Târgu Jiu.


Obiective turistice:
- Biserica Sfinţii Voievozi "Mihail şi Gavril" din Baia de Aramă, construita în anii 1699-1703, pe vremea lui Constantin Brâncoveanu.
- Biserica de lemn din Brebina (aprox. 3 km) - cea mai veche biserică de lemn din zonă;
- La 5 km de Baia de Aramă, în localitatea Ponoarele, poate fi admirat Podul lui Dumnezeu, format prin prăbuşirea unui tavan de peşteră şi numit aşa de către localnici datorită faptului că în urma unor accidente auto (căderi în gol de pe acest pod) nimeni nu şi-a pierdut viaţa.


Mănăstirea Tismana, la 20 km de Baia de Aramă - întemeiată de Radu I şi terminată de Dan I (1377-1385). Situată lângă hotarul Ţării Româneşti, mănăstirea a jucat şi rolul unei cetăţi de apărare. Ea a fost înzestrată cu turnuri şi folosită ca bază fortificată de Tudor Vladimirescu în 1821.


Peştera Cloşani. Este situatã pe valea Motrului, în Masivul Piatra Cloşani, la 15 km de Baia de Aramă, fiind una dintre cele mai frumoase peşteri din ţarã, datoritã formaţiunilor sale carstice.

Sursa web: www.baiadearama.ro

Excursie (16)- ORŞOVA

Orşova este un municipiu din judeţul Mehedinţi, situat pe malul lacului de acumulare Porţile de Fier I de pe Dunăre, în zona de varsare a râului Cerna în Dunăre.
Aici au fost descoperite urmele aşezării daco-romane Dierna (din provincia romană Dacia Malvensis), ridicată la rang de municipiu în anul 193 d.Hr.


Obiective turistice:
Principala atracţie turistică a oraşului este fluviul Dunărea pe care se pot face croaziere spre Porţile de Fier, Tabula Traiana, Cazanele Mici, Cazanele Mari, Bustul lui Decebal, Mănăstirea Mraconia, Golful Dubova, Peştera Veterani, Peştera Ponicova.







Mănăstirea Sfânta Ana. A fost fondată de jurnalistul Pamfil Şeicaru care luptând aici ca sublocotenent în Primul Război Mondial, a dorit să-şi exprime recunoştinţa în faţa lui Dumnezeu fiindcă rămăsese în viaţă după ce fusese îngropat aici de explozia unei bombe.


Catedrala Catolică. Este unică în Europa, elementele sale specifice fiind forma de cort a interiorului şi acoperişul în formă de cruce. Friza de tablouri reprezentând „Drumul Golgotei” a fost pictată de Gabriel Popa în manieră modernă.

Mănăstirea Tismana

Este unul dintre cele mai vechi şi mai mari aşezăminte monastice din România. Aici se poate ajunge din Tg. Jiu (35 km) sau din Baia de Aramă (20 km).

Întemeiată cu ajutorul domnitorului Radu I şi terminată de Dan I (1377-1385), este supusă unor refaceri parţiale sub Radu cel Mare şi Neagoe Basarab, iar Matei Basarab îi aduce completări între 1646-1651 (clădiri-anexă, zid de incintă şi un paraclis).

Situată pe o poziţie dominantă, lângă hotarul Ţării Româneşti, mănăstirea a jucat şi rolul unei cetăţi de apărare. Ea a fost înzestrată cu turnuri şi folosită ca bază fortificată de Tudor Vladimirescu în 1821.
Arhitectura mănăstirii Tismana este în stil bizantin, specific secolului al XIV-lea, apropiindu-se ca arhitectură de bisericile contemporane din Macedonia şi Muntele Athos.

Actuala biserică a mănăstirii este zidită direct pe stâncă în plan triconic, cu turle pe naos, pronaos şi pridvor. Catapeteasma este din stejar (1765-1766), în stil post-brâncovenesc, cu ornamente florale suflate în aur. Altarul este luminat de o fereastră mare în centrul peretelui dinspre răsarit, de alta mai mică pe dreapta aceluiaşi perete şi de încă o fereastră dublă pe fiecare parte. Faţadele exterioare nu au pictură, sunt văruite în alb ca şi pereţii clădirilor din jur.
Mănăstirea Tismana

Dunărea la Cazane

Rezervaţia complexă Cazanele Mari şi Cazanele Mici este situată între Valea Ogradena şi pârâul Ogaşul Turcului (între localităţile Ogradena şi Dubova). Este formată din Cazanele Mari (4 km lungime) şi Cazanele Mici (5 km lungime), unde Dunărea este forţată să treacă printre munţi, lăţimea sa variind între 180-250 m. Zona este declarată monument unic al naturii în Europa.

Înaintea construirii barajului de la Porţile de Fier, lătimea minima a fluviului era de 150 m. Întrucât debitul de apă era foarte mare adâncimea apei atinge în unele locuri 100 m, iar curenţii din adâncuri fiind extrem de puternici, dădeau la suprafaţă aparenţa de fierbere (de unde şi denumirea de cazane). De o parte şi de alta a Dunării trec şosele, prin multe tuneluri săpate în stâncă, atât pe malul sârbesc cât şi pe malul românesc, cu porţiuni deseori deosebit de înguste, zona fiind desosebit de spectaculoasă.

În Cazanele Dunării predomină un relief calcaros reprezentat prin doline, lapiezuri şi peşteri. Peşterile Veterani, Climente, Ponicova au fost locuite din epipaleolitic până în sec.XVIII. În flora zonei întâlnim laleaua de Cazane, stânjenelul de stâncă, clopoţeii Cazanelor, săpunăriţa roşie, iar fauna este reprezentată de vipera cu corn, vulturul de mare, lăstunul de stâncă, broasca ţestoasă de uscat.

Figura lui Decebal sculptată în stâncă (înaltă de 40 de m şi lată de 25 de m) este aşezată la vărsarea râului Mraconia în Dunăre şi se poate vedea de pe DN 57, care leaga Eşelniţa de Dubova şi de asemenea poate fi văzută de pe Dunare.