Excursie (13)- HAŢEG

Situata la confluenta Raului Mare cu raul Strei, depresiunea Hateg se afla la intalnirea a trei drumuri care fac legatura intre regiunile principale din sud-vestul Transilvaniei. Cadrul natural este deluros, ca o fortificatie naturala aparata de Muntii Orastiei la est, Parang la sud, Retezat la vest si Poiana Ruscai la nord, formand insusi nucleul statului dac si a Daciei romane.
Obiective turistice
-Sarmizegetusa - Ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se afla la 17 km de Hateg, pe DN68. Din anul 108 si pana in 271 a reprezentat cea mai importanta metropola de pe teritoriul Daciei Romane.


- Subcetate (Cetatea Regala a Hategului) - Cetatea regala a Hategului, ridicata la sfarsitul sec.XIII, o fortareata redusa, de dimensiuni modeste, în fapt doar un turn hexagonal, înconjurat de un sant de aparare şi un val de pamant, cetatea de la Hateg a avut în perioada medievala principalul rol militar si politic în Ţara Haţegului. Fortificatia este situată la circa patru km de oraşul Hateg, pe teritoriul satului Subcetate. Astăzi este doar o ruina, relativ greu accesibilă.


- Cetatea Colt - construita in secolul al XV-lea de familia Candea in apropierea comunei Rau de Mori.


- La Salasu de Sus se pot vedea ruinele unei cetati feudale cu patru bastioane, cu un pod suspendat si urmele unui paraclis. Tot aici se gasesc si urmele unei asezari romane. In apropierea localitatii Salasu de Sus s-au descoperit doua tezaure de monede dacice.


- Biserica de la Densuş - o stranie biserica de piatra, datata pana in 1280, cu o incapere centrala, patrata si o absida la sud-est (altarul). Este printre putinele temple precrestine autohtone pastrate, caci nucleul constructiei este datat in secolul II d.Cr. Unii istorici presupun ca in secolul IV a fost transformata in biserica, iar altii, printre care Constantin C. Giurescu, dateaza aceasta biserica la 1280. Daca admitem ultima datare, n-ar fi exclus ca ea sa fi fost ctitorita de insusi voievodul Litovoi.


- Manastirea Prislop - la 13 km de Hateg. A fost ridicata in a doua jumatate a secolului al XIV-lea de Parintele Nicodim, in stil triconc si este singura de acest fel din Transilvania. Se spune ca Domnita Zamfira era foarte bolnava cand a venit la Prislop si s-a vindecat band apa din din izvorul cu puteri tamaduitoare din curtea manastirii. Mormantul ei se afla in pronaosul bisericii. Avutul cel mai de pret al manastirii este icoana Maicii Domnului facatoare de minuni , daruita tot de Domnita Zamfira, in 1580 cand s-a terminat reconstruirea bisericii.

Resurse Web:
Primaria Hateg
Salasu de Sus.ro
emi.foaredecolt.org

Excursie (12)-ORĂŞTIE

Orăştie (maghiară Szászváros; în traducere Oraşul saşilor) este un municipiu situat în judeţul Hunedoara.
Localitatea se află la extremitatea de vest a unei zone de şes, numită Câmpia Pâinii, între Mureş şi poalele Munţilor Şureanu. Ea s-a dezvoltat pe o veche vatră de locuire a dacilor, fiind amintită prima oară în 1224, iar ca oraş în 1433. Arsă şi prădată de tătari (1241) şi de turci (1420), Orăştie s-a refăcut de fiecare dată, devenind un important centru meşteşugăresc şi comercial din Transilvania.

La Orăştie a trăit tatăl lui Nicolae Olahus, celebru umanist transivănean. Tot aici a funcţionat o tipografie de sub teascurile căreia a ieşit, în 1582, Palia de la Orăştie, una dintre primele tipărituri în limba română. Palia conţinea primele două cărţi de la începutul Vechiului Testament.

Obiective turistice:
- Cetatea Orăştiei - amintită documentar încă din 1544, cu zidul de apărare ce constituia un sistem de fortificaţii medievale specifice.
- Muzeul de Etnografie şi artă populară - reprezintă cea mai importantă colecţie etnografică de pe întinderea judeţului Hunedoara.

- Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei - a constituit nucleul statului dac din perioada lui Burebista şi Decebal şi, totodată, cea mai înaltă expresie a dezvoltării culturii materiale daco-getice din secolele I î.Hr. - I d.Hr.
Cetăţile de la Costeşti (19 km din Orăştie), Blidaru (21 km), Cetăţuie (22 km) şi Piatra Roşie fac parte din complexul de fortificaţii care aveau destinaţia de a apăra capitala Daciei - Sarmizegetusa Regia.

- Muzeul Memorial "Aurel Vlaicu" (în fosta comună Binţinţi, lângă Orăştie)- aflat în casa în care a trăit Aurel Vlaicu şi familia sa. Adăposteşte o colecţie de obiecte legate de activitatea de aviator şi inventator a lui Aurel Vlaicu (1882 - 1913).

Castelul Corvinilor

Considerat una dintre cele mai vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, Castelul Corvinilor e si unul din cele mai importnante monumente de arta feudala gotica din Europa, devenind de-a lungul timpului un punct de maxima atractie turistica.

A fost ridicat în secolul XV de către Iancu de Hunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaşti. Este o construcţie impunătoare, cu acoperişuri înalte şi divers colorate, cu turnuri şi turnuleţe, ferestre şi balcoane împodobite cu dantelara pietrei cioplite. Castelul a fost restaurat şi transformat în muzeu.

Fiind una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaşte în timpul acestuia însemnate transformări. El devine astfel o somptuoasă locuinţă, nu numai un punct strategic intărit.
Familia Corvinestilor a avut in stapanire castelul pana in anul 1508, dupa care pana in secolul al XVIII-lea, acesta va avea nu mai putin de 22 de proprietari.

Cu trecerea anilor, diverşii stăpâni ai castelului i-au modificat înfăţişarea, îmbogăţindu-l cu turnuri, săli şi camere de onoare.
În aripa castelului numită Matia se mai desluşeşte destul de vag, o pictură referitoare la legenda cu corbul de la care se zice că îşi trag numele urmaşii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).

Vizitand castelul puteti vedea :
- Aripa Zolyom
- Aripa Matia
- Aripa Bethlen
- Turnul alb
- Turnul Capistrano ( dupa numele unui calugar vestit al castelului)
- Turnul buzduganelor
- Turnul Ne boisa ( ultimul turn de aparare)
- Bastionul alb
- Galeria si donjonul ( pastrate neschimbate de pe vremea lui Iancu)
- Sala Cavalerilor
- Sala Dietei
- Camera de aur
- Camera domintelor
- Capela...

În curtea castelului, alături de capela zidită tot în timpul lui Iancu de Hunedoara, se află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendelor, această fântână ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. Dar după 15 ani de trudă, când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ţinut de cuvânt. Se spunea că inscripţia de pe zidul fântânii inseamnă „Apă ai, inima n-ai”. În realitate, conţinutul descifrat de specialişti este Cel care a scris această inscripţie este Hasan, care trăieşte ca rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică.

De-a lungul timpului, castelul a fost incendiat de cinci ori, iar primele restaurari au loc abia in 1868. In anul 1974, Castelul Corvinestilor este renovat si va deveni muzeu, fiind vizitat anual de peste 70 000 de persoane.
Surse: Wikipedia.ro
Agenda.ro

Muzeul Mineritului Petroşani

Adresa: Str. Nicolae Balcescu nr. 2, Petroşani, jud. Hunedoara.
În prima sală a muzeului sunt expuse imagini din zona Văii Jiului (Munţii Parâng, Lacul Şureanu, Munţii Retezat etc.).

În a doua sală sunt prezentate vechi unelte de lucru, ca de exemplu: târnacop, stufar (pentru însemnarea lucrărilor miniere), amnare (brichete de aprins capsele), ventilator manual, aparat de salvare cu burduf, lopeţi, sape, securi, etc.
În următoarele săli găsim: eşantioane fosiliere şi fotografii de epocă, utilaje acţionate la început cu abur, aer comprimat, iar apoi cu energie electrică: ciocane de abataj, perforatoare, sondeze, haveze, fierastraie, pompe submersibile, etc.

În ultimele săli se află machete ce evocă dezvoltarea tehnicii miniere din Valea Jiului precum: perforatoare de mare performantă, maşini de extracţie multicablu complet mecanizate, maşini ce au uşurat foarte mult munca în subteran şi au mărit producţia de cărbune.

Site web

Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei

Înşiruit pe Apa Grădiştei, la sud de larga şi mănoasa vale a Mureşului, complexul de cetăţi şi aşezări dacice din Munţii Orăştiei a constituit nucleul statului dac din perioada lui Burebista şi Decebal şi, totodată, cea mai înaltă expresie a dezvoltării culturii materiale daco-getice din secolele I î.Hr. - I d.Hr.

Cetăţile de la Costeşti (19 km din Orăştie), Blidaru (21 km), Cetăţuie (22 km) şi Piatra Roşie fac parte din complexul de fortificaţii care aveau destinaţia de a apăra capitala Daciei - Sarmizegetusa Regia.

Adevăratul centru administrativ şi religios al dacilor a fost Sarmizegetusa Regia (cca 40 km din Orăştie), aşezată pe malul drept al Apei Grădiştei. Ruinele de aici scot la iveală cele trei părţi componente ale acestui centru: cetatea propriu-zisă, sanctuarele şi aşezările civile. Aşezarea civilă se întinde pe zeci de terase amenajate, constituind cea mai mare locuire dacică cunoscută. Aici se aflau grupuri de locuinţe, ateliere meşteşugăreşti, depozite, hambare. Într-una din locuinţe a fost descoperit celebrul vas cu numele regilor Scorilo şi Decebal.

După biruinţa asupra dacilor, în urma unei rezistenţe eroice opuse de către aceştia, romanii au instalat în cetate o garnizoană, formată din detaşamente ale legiunii a IV-a Flavia Felix.

Rezervaţia de zimbri Haţeg

Zimbrul este o specie de bizon care se găseşte în Europa, fiind cel mai greu animal de uscat european. Un individ tipic are o lungime de 2,9 metri şi o înălţime de 1,9 metri, cântărind de la 300 la 920 kg.

Rezervaţia de Zimbri Slivuţ - Haţeg, este prima din România, unde zimbrul european şi-a făcut apariţia. Acest lucru s-a întâmplat la 12 noiembrie 1958, când o pereche de zimbri - Podarec şi Polonka - a fost adusă din Polonia. Peste cinci ani a mai fost adus încă un exemplar din Polonia, Pumila. Aceştia s-au înmulţit, astfel încât în anul 1979, în rezervaţia de la Haţeg, existau un număr de 12 zimbri.

Zimbrii născuţi în România au primit nume începând cu litera R. În timp, o parte dintre zimbri născuţi la Haţeg au luat drumul altor locuri din România, unde s-au format mai apoi rezervaţii de zimbri, respectiv Vânători Neamţ şi Neagra Bucşani. Familia de zimbri de la Slivuţ - Haţeg a primit în sânul ei ultimul exemplar în anul 2004, pe Roxana. Astfel, în momentul de faţă există în rezervaţie un număr de patru zimbri: Romo, Roxi, Romina şi Roxana.

Videoclip cu zimbri

Recunoaşteţi foto?

Lacul Bucura - Muntii Retezat

Munţii Parâng

Munţii Parâng ocupă o suprafaţă de 1100 kmp învecinându-se la nord cu Munţii Şureanu, la nord-vest cu Munţii Retezat, la est cu Munţii Căpăţânii, iar la vest sunt despărţiţi de Munţii Vâlcan prin Defileul Jiului. Se remarcă prin piscurile de o rară frumuseţe :
- Vârful Parângul Mare - 2519 m fiind al treilea vârf ca inălţime din România;
- Vârful Cârja - 2405 m;
- Vârful Parângul Mic - 2074 m;
- Vârfurile: Mija, Stoieniţa şi Mohorul etc.

Munţii Pârang adăpostesc 22 de lacuri glaciare printre care amintim:
- Lacul Roşiile;
- Lacul Câlcescu;
- Lacul Mija;
- Lacul Verde.
Partea sa sudică se remarcă prin existenţa unor formaţiuni calcaroase, care au dat naştere unor peşteri, cum ar fi: Peştera Muierilor, aflată pe valea Râului Galbena şi Peştera Polovragi, aflată pe valea râului Olteţ.
Din Munţii Parâng izvorăsc râurile Lotru, Jiul de Est, Gilort.
În perioada de iarnă pe lăngă schi se mai practică şi alte sporturi de iarnă cum ar fi: sanie, snowboard, plimbări cu motoscuter şi zbor cu parapanta.

www.paring.ro