Recunoaşteţi oraşul?

Recunoaşteţi castelul?

Râpa Roşie

Râpa Roşie este situată la doar 3 km nord de oraşul Sebeş, pe drumul ce leagă această localitatea de satul Daia Română.

Râpa Roşie este o rezervaţie geologică cu o suprafaţă de 10 ha. Pereţii săi au înălţimi cuprinse între 80 si 100 m. Apa ce sapă în lutul colinei de aproximativ 60 milioane de ani, lasă în urma trecerii ei forme ciudate: coloane, turnuri, piramide, toate de culoare roşiatică. Hăuri adânci se deschid în stânga şi dreapta, iar apa de ploaie formează pâraiaşe sângerii, care se prăvălesc în fundul văgăunilor cu un zgomot sinistru.

Păsările au săpat în lut zeci şi zeci de găuri. Coborârea spre pod, peste apa Secaşului atrage atenţia asupra tunelurilor săpate de apa de ploaie, care cu timpul se surpă formând şanţuri enorme.

Site web

Recunoaşteţi obiectul?

Mănăstirea Dealu

Mănăstirea Dealu este o mănăstire de maici aflată la 8 km de oraşul Târgovişte, ctitorită de Radu cel Mare în anul 1501.
Compexul arhitectonic de la Mănăstirea Dealu este compus din: biserica mânăstirii, turnul clopotniţă, paraclisul, corpul chiliilor cu logia.

Turlele pronaosului şi cea a naosului sunt bogat împodobite cu motive sculptate, ce conturează un detaliu de decoraţie, care a primit numele de "motivul Dealu".
Pronaosul adăposteşte mormintele voievozilor de la Târgovişte: Vladislav al II-lea, Radu cel Mare, Vlad cel Tânăr, Vlad Înecatul, Pătraşcu cel Bun, Radu Bădica precum şi mormântul capului domnitorului Mihai Viteazu.

Mânăstirea Dealu a fost un puternic centru de răspândire a culturii, aici fiind instalată cea dintâi tiparniţă din Ţările Române.
În muzeul mănăstirii se remarcă, printre alte piese, crucifixul din lemn de chiparos, sculptat şi ferecat în argint, donat de Matei Basarab, precum şi icoane pe lemn datând din secolul al XVII-lea.
Mănăstirea Dealu pe wikipedia

Recunoaşteţi oraşul?

Recunoaşteţi munţii?

Recunoaşteţi inscripţia?

Indiciu pt inscripţia ce trebuie recunoscută.

Mănăstirea Moldoviţa

Vatra Moldoviţei este o comună în jud. Suceva, la 26 km de Câmpulung şi la 42 km de Rădăuţi. Atestată documentar în 1402, istoricul comunei se confundă cu cel al Mănăstirii Moldoviţa, obiectiv turistic aflat în patrimoniul UNESCO, una dintre celebrele mănăstiri pictate cu care se mândreşte Bucovina.

Originea Mănăstirii Moldoviţei nu este cunoscută cu precizie, însă tradiţia o aminteşte încă din perioada voievozilor Muşatini. Sub domnia lui Alexandru cel Bun a fost zidită prima biserică din piatră, atestată documentar între 1402-1410, având hramul Buna Vestire. Ctitoria lui Alexandru cel Bun a rezistat până la sfârşitul sec. al XV-lea, când s-a prăbuşit din cauza unor alunecări de teren. Ruinele se văd şi astăzi la 500 m distanţă de actuala construcţie. Dorind să continue existenţa aşezământului, voievodul Petru Rareş îi schimbă amplasamentul şi construieşte în 1532 noua biserică (păstrată până astăzi). Tot atunci mănăstirea a fost împrejmuită cu ziduri şi turnuri de apărare, căpătând aspect de fortăreaţă.

Pictura exterioară, datând din anul 1537, reprezintă scene precum:
- Imnul acatist, una dintre cele mai frumoase teme iconografice care se poate vedea la bisericile din Bucovina.
- Arborele lui Ieseu, temă care ilustrează genealogia lui Iisus şi nu lipseşte de la nici o biserică cu picturi exterioare din Moldova.
- Asediul Constantinopolului.
- Rugul lui Moise.

Pagină web

Recunoaşteţi clădirea?

Roşia Montană

Localitatea Roşia Montană are o existenţă milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei de către romani. A fost amintită de Herodot şi Pliniu şi este una din cele mai vechi localităţi cu tradiţie în exploatarea aurului din Europa. Localitatea a fost înfiinţată de către romani, în timpul domniei lui Traian, ca oraş minier cu colonişti din Iliria fiind cunoscută sub numele de „Alburnus Maior”.

Pe Dealul Cetăţii, la o jumătate de oră de mers din centrul comunei, pot fi observate galeriile şi puţurile din fostele mine romane. Aici s-au găsit 25 de table cerate care atestă existenţa milenară a oamenilor în aceste locuri. Cea mai importantă este placa nr. XVIII, pea aceasta fiind trecută data de 6 ianuarie 131 d. Hr. şi denumirea de “Alburnus Maior”.

În apropierea fostei exploatări miniere se află Muzeul Mineritului. Aici pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice şi unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oraş, şi construcţiile folosite pentru separarea aurului de piatră, numite „şteampuri”.

Recunoaşteţi clădirea?

Muzeul Mineritului Petroşani

Adresa: Str. Nicolae Balcescu nr. 2, Petroşani, jud. Hunedoara.
În prima sală a muzeului sunt expuse imagini din zona Văii Jiului (Munţii Parâng, Lacul Şureanu, Munţii Retezat etc.).

În a doua sală sunt prezentate vechi unelte de lucru, ca de exemplu: târnacop, stufar (pentru însemnarea lucrărilor miniere), amnare (brichete de aprins capsele), ventilator manual, aparat de salvare cu burduf, lopeţi, sape, securi, etc.
În următoarele săli găsim: eşantioane fosiliere şi fotografii de epocă, utilaje acţionate la început cu abur, aer comprimat, iar apoi cu energie electrică: ciocane de abataj, perforatoare, sondeze, haveze, fierastraie, pompe submersibile, etc.

În ultimele săli se află machete ce evocă dezvoltarea tehnicii miniere din Valea Jiului precum: perforatoare de mare performantă, maşini de extracţie multicablu complet mecanizate, maşini ce au uşurat foarte mult munca în subteran şi au mărit producţia de cărbune.

Site web

Recunoaşteţi lacul?

Recunoaşteţi obiectul?

Obiectul a fost descoperit într-un mormânt.