Excursie!

Vă propun o Excursie Virtuală prin România. Pentru aceasta voi supune la vot "destinaţia următoare". Locaţia câştigătoare va avea parte de un articol pe blog şi simultan o nouă tură de votare asupra locaţiilor vecine. Să pornim la drum ...
Timişoara - Arad - Lipova - Moneasa - Arieşeni - Padiş - Huedin - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebeş - Orăştie - Haţeg - Caransebeş - Băile Herculane - Orşova - Baia de Aramă - Tg Jiu - Horezu - Rm. Vâlcea - Curtea de Argeş - Piteşti - Târgovişte - Câmpulung - Bran - ... HARTA
Excursie "Radio Europa FM" - ziua 1 - ziua 2 - ziua 3 - ziua 4 - ziua 5.

miercuri, 29 aprilie 2009

Maramureș

Maramureş este un judeţ în regiunea Transilvania din România. Din punct de vedere al culturii tradiţionale, actualul judeţ Maramureş este alcătuit din patru zone (etno-folcorice) distincte: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Maramureşului (jumătatea de sud a Maramureşului Istoric) şi Ţara Codrului (partea de est), la care se adaugă Zona Metropolitană Baia Mare.

Porţile de lemn ale gospodăriilor tradiţionale din Maramureş sunt situate îndeosebi în satele de pe văile Mara, Cosău şi Iza, dar şi în unele localităţi din Ţara Lăpuşului.



Construite în general pe trei stâlpi şi un „fruntar” (pragul de sus al porţii) din lemn de stejar, având „hăizaşul” (acoperişul) şindreluit, porţile din această zonă au fost comparate adesea cu veritabile „arcuri de triumf”, pe sub care ţăranii treceau cu demnitate, mândri de originea lor nemeşească.

Pentru ţăranul maramureşean, trecerea pe sub hăizaşul porţii devenea aproape un act ceremonial, purificându-se mental de relele lumii profane pentru a intra curat în universul casnic al gospodăriei şi familiei. În toate culturile tradiţionale, trecerea pe sub o poartă, mai mult sau mai puţin grandioasă, simbolizează o transformare (de suprafaţă ori structurală, fizică sau virtuală).

Troiţele, din lemn sau din piatră, sunt nelipsite din curtea bisericilor maramureşene."Există indicii că, încă de la începutul sec. al XVII-lea, în mai multe comunităţi maramureşene existau troiţe de hotar, monumente complexe, sculptate în lemn. S-a păstrat doar Troiţa Rednicenilor (foto) din hotarul comunei Berbeşti, datată în sec. al XVIII-lea şi care, prin elementele ce o compun şi prin tratarea lor sculpturală, se înscrie în stilul gotic" (M. Dăncuş, 1986).


Portul maramureşean se remarcă prin eleganţă sobră, reţinută, este unitar şi are „un caracter cu totul original, cu elemente specifice pe care nu le găsim în alte zone” (T. Bănăţeanul, 1965).

Graiul maramureşean este unul dintre cele cinci subdialecte de bază ale dialectului dacoromân. Acesta se vorbeşte în Maramureşul istoric, în satele de pe văile Mara, Cosău şi Iza.

Biserica de lemn din cadrul actualului complex monahal Barsana are 22,57 metri lungime, 12,20 metri latime si 57 de metri inaltime fiind una dintre cele mai inalte constructii de lemn din Europa.
Aceasta biserica nu trebuie insa confundata cu vechea biserica de lemn inclusa pe lista patrimoniului mondial UNESCO care este situata pe vechiul amplasament al Manastirii Barsana.
Surse: Raspandaku.ro; Wikipedia.org

Un comentariu:

  1. Poarta de lemn este poarta scolii din Harnicesti!!!Frumos blog!!Felicitari!!!

    RăspundețiȘtergere